1Eb laj Israel queßxbânu cuißchic li mâusilal chiru li Kâcuaß. Joßcan nak li Kâcuaß quixkßaxtesiheb rubel xcuanquileb laj filisteo chiru caßcßâl chihab.
1Y LOS hijos de Israel tornaron á hacer lo malo en los ojos de Jehová; y Jehová los entregó en mano de los Filisteos, por cuarenta años.
2Saß li naßajej Zora quicuan jun li cuînk aj Manoa xcßabaß. Li cuînk aßan xcomoneb li ralal xcßajol laj Dan. Mâ jun xcocßal quicuan xban nak li rixakil incßaß naqßuiresin.
2Y había un hombre de Sora, de la tribu de Dan, el cual se llamaba Manoa; y su mujer era estéril, que nunca había parido.
3Jun x-ángel li Kâcuaß quixcßutbesi rib chiru li ixk ut quixye re: —Lâat mâ jun âcocßal cuanjenak xban nak incßaß nacatqßuiresin. Abanan anakcuan tatcanâk chi yaj aj ixk ut tâcuânk jun âcßulaßal chßina têlom.
3A esta mujer apareció el ángel de Jehová, y díjole: He aquí que tú eres estéril, y no has parido: mas concebirás y parirás un hijo.
4Incßaß tat-ucßak vino chi moco li cßaßak re ru nacaltesin ut incßaß tâtzaca li cßaßak re ru li quixye li Dios nak incßaß naru xtzacanquil.
4Ahora, pues, mira que ahora no bebas vino, ni sidra, ni comas cosa inmunda.
5Tâcuânk jun lâ cßulaßal têlom. Incßaß tâbesmânk rismal, xban nak chalen saß xyoßlajic li cßulaßal aßan aj nazareo. Ac kßaxtesinbil re li Dios ut aßan tâoc chi coloc reheb laj Israel saß rukßeb laj filisteo, chan li ángel.
5Porque tú te harás embarazada, y parirás un hijo: y no subirá navaja sobre su cabeza, porque aquel niño será Nazareo á Dios desde el vientre, y él comenzará á salvar á Israel de mano de los Filisteos.
6Ut li ixk quixserakßi re lix bêlom li cßaßru quiyeheß re xban li ángel. Quixye re: —Jun li cuînk taklanbil xban li Dios xcuulac cuiqßuin. Cßajoß nak x-oc incßaßux xban. Joß li aßan x-ángel li Kâcuaß nak xcuil, ut lâin incßaß xinpatzß re bar xchal chak ut ani, chi moco aßan xye cue ani xcßabaß.
6Y la mujer vino y contólo á su marido, diciendo: Un varón de Dios vino á mí, cuyo aspecto era como el aspecto de un ángel de Dios, terrible en gran manera; y no le pregunté de dónde ni quién era, ni tampoco él me dijo su nombre.
7Aßan quixye cue nak tâcuânk jun incßulaßal chßina têlom. Quixye ajcuiß cue nak chalen anakcuan incßaß tin-ucßak vino chi moco tincuucß li cßaßru nacaltesin ut incßaß tintzaca li cßaßak re ru incßaß naru xtzacanquil joß quixye li Dios, xban nak li cßulaßal li tâyoßlâk aj nazareo. Kßaxtesinbilak re li Kâcuaß chalen saß xyoßlajic ut toj chalen nak tâcâmk, chan li ixk.
7Y díjome: He aquí que tú concebirás, y parirás un hijo: por tanto, ahora no bebas vino, ni sidra, ni comas cosa inmunda; porque este niño desde el vientre será Nazareo á Dios hasta el día de su muerte.
8Ut laj Manoa quitijoc ut quixye re li Kâcuaß: —At Kâcuaß, at inDios, nintzßâma châcuu nak tâtakla cuißchic li cuînk aßan. Chicßulûnk taxak kiqßuin re nak tixchßolob chiku chanru takabânu riqßuin li cßulaßal li tâyoßlâk, chan.
8Entonces oró Manoa á Jehová, y dijo: Ah, Señor mío, yo te ruego que aquel varón de Dios que enviaste, torne ahora á venir á nosotros, y nos enseñe lo que hayamos de hacer con el niño que ha de nacer.
9Ut li Dios quixsume lix tij laj Manoa. Saß jun li cutan nak li ixakilbej cuan saß cßalebâl xjunes, lix ángel li Kâcuaß quixcßutbesi cuißchic rib chiru. Abanan laj Manoa lix bêlom mâ ani rochben.
9Y Dios oyó la voz de Manoa: y el ángel de Dios volvió otra vez á la mujer, estando ella en el campo; mas su marido Manoa no estaba con ella.
10Cô saß junpât li ixakilbej chixbokbal lix bêlom. Quixye re: —Quim. Xcßulun cuißchic li cuînk li quiâtinac cuiqßuin saß li cutan quinumeß, chan.
10Y la mujer corrió prontamente, y noticiólo á su marido, diciéndole: Mira que se me ha aparecido aquel varón que vino á mí el otro día.
11Laj Manoa cô chirix li rixakil chirilbal li cuînk. Ut quixye re: —¿Ma lâat li cat-âtinac riqßuin li cuixakil? chan. Ut lix ángel li Kâcuaß Dios quixye: —Lâin.—
11Y levantóse Manoa, y siguió á su mujer; y así que llegó al varón, díjole: ¿Eres tú aquel varón que hablaste á la mujer? Y él dijo: Yo soy.
12Laj Manoa quixye re: —Nak tâcuulak xkßehil xyoßlajic li cßulaßal li xaye, ¿chanru nak takaqßuiresi? Ut, ¿chanru nak tâcuânk? chan.
12Entonces Manoa dijo: Cúmplase pues tu palabra. ¿Qué orden se tendrá con el niño, y qué ha de hacer?
13Lix ángel li Dios quixye re: —Tento nak lâ cuixakil tixbânu chi tzßakal re ru chixjunil li xinye re.
13Y el ángel de Jehová respondió á Manoa: La mujer se guardará de todas las cosas que yo le dije:
14Incßaß naru tixtzaca li cßaßru yîbanbil riqßuin li ru li uvas. Incßaß naru târucß li vino chi moco târucß li haß li nacaltesin. Chi moco tixtzaca li naxye saß li chakßrab nak incßaß naru xtzacanquil. Tixbânu chixjunil li xinye re, chan li ángel.
14Ella no comerá cosa que proceda de vid que da vino; no beberá vino ni sidra, y no comerá cosa inmunda: ha de guardar todo lo que le mandé.
15Ut laj Manoa quixye re lix ángel li Kâcuaß: —Matxic cuan. Oybeni cuan junpâtak re nak takachik junak li chibât ut takaqßue xtibel âcua, chan.
15Entonces Manoa dijo al ángel de Jehová: Ruégote permitas que te detengamos, y aderezaremos un cabrito que poner delante de ti.
16Abanan li ángel quixye re: —Usta tincanâk êriqßuin junpâtak, incßaß tintzaca li cßaßru nacayîb. Abanan cui nacacuaj xbânunquil, tâmayeja li xul aßan chiru li Kâcuaß, chan. Laj Manoa incßaß quixnau nak li cuînk aßan x-ángel li Kâcuaß.
16Y el ángel de Jehová respondió á Manoa: Aunque me detengas no comeré de tu pan: mas si quisieres hacer holocausto, sacrifícalo á Jehová. Y no sabía Manoa que aquél fuese ángel de Jehová.
17Quixye laj Manoa re: —Ye ke ani âcßabaß re nak takabantioxi châcuu nak tâcßulmânk li cßaßru xaye ke, chan.
17Entonces dijo Manoa al ángel de Jehová: ¿Cómo es tu nombre, para que cuando se cumpliere tu palabra te honremos?
18Lix ángel li Kâcuaß quixye re: —¿Cßaßut nak tâcuaj tânau ani incßabaß? Lâat incßaß naru tânau xban nak lin cßabaß lâin kßaxal lokß, chan.
18Y el ángel de Jehová respondió: ¿Por qué preguntas por mi nombre, que es oculto?
19Joßcan nak laj Manoa quixcßam li chibât ut quixcßam ajcuiß li ru li racuîmk ut quixmayeja saß xbên jun li pec chiru li Kâcuaß Dios. Ut li Kâcuaß quixcßutbesi jun li milagro chiruheb laj Manoa ut li rixakil.
19Y Manoa tomó un cabrito de las cabras y un presente, y sacrificólo sobre una peña á Jehová: y el ángel hizo milagro á vista de Manoa y de su mujer.
20Nak yô chi cßatc li mayej saß li artal, laj Manoa ut li rixakil queßril lix ángel li Dios yô chi takecß saß choxa saß xxamlel li mayej. Laj Manoa ut li rixakil queßxhupub ribeb saß chßochß.
20Porque aconteció que como la llama subía del altar hacia el cielo, el ángel de Jehová subió en la llama del altar á vista de Manoa y de su mujer, los cuales se postraron en tierra sobre sus rostros.
21Laj Manoa quixqßue retal nak aßan x-ángel li Kâcuaß. Chalen aßan lix ángel li Dios incßaß chic quixcßutbesi rib chiruheb, chi moco chiru li cuînk, chi moco chiru li rixakil.
21Y el ángel de Jehová no tornó á aparecer á Manoa ni á su mujer. Entonces conoció Manoa que era el ángel de Jehová.
22Laj Manoa quixye re li rixakil: —Relic chi yâl nak tocâmk xban nak xkil ru li Dios, chan.
22Y dijo Manoa á su mujer: Ciertamente moriremos, porque á Dios hemos visto.
23Abanan li rixakil quixye re: —Incßaß tocâmk. Cui ta li Dios kacamsinquil târaj, incßaß raj xcßul li kacßatbil mayej chi moco quixcßul raj li mayej li xkaqßue. Ut incßaß raj xcßutbesi chiku chixjunil li cßaßak re ru aßin, ut incßaß raj xye ke li cßaßru tâcßulmânk, chan.
23Y su mujer le respondió: Si Jehová nos quisiera matar, no tomara de nuestras manos el holocausto y el presente, ni nos hubiera mostrado todas estas cosas, ni en tal tiempo nos habría anunciado esto.
24Ut li ixk quicuan jun lix cßulaßal têlom. Aj Sansón quixqßue chokß xcßabaß. Li cßulaßal quiniman ut li Kâcuaß qui-osobtesin re.Ut lix musikß li Kâcuaß li Dios qui-oc chirecßasinquil xchßôl laj Sansón nak cuan saß li naßajej li cuanqueb cuiß lix muhebâleb li ralal xcßajol laj Dan, li cuan saß xyiheb li cuib chi tenamit Zora ut Estaol.
24Y la mujer parió un hijo, y llamóle por nombre Samsón. Y el niño creció, y Jehová lo bendijo.
25Ut lix musikß li Kâcuaß li Dios qui-oc chirecßasinquil xchßôl laj Sansón nak cuan saß li naßajej li cuanqueb cuiß lix muhebâleb li ralal xcßajol laj Dan, li cuan saß xyiheb li cuib chi tenamit Zora ut Estaol.
25Y el espíritu de Jehová comenzó á manifestarse en él en los campamentos de Dan, entre Sora y Esthaol.