1Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin laj Moisés ut quixye re:
1Y HABLO Jehová á Moisés diciendo:
2—Tâye ajcuiß reheb laj Israel chi joßcaßin. Yalak ani li cuînk aj Israel tixyechißi li ralal xcßajol chokß xmayej chiru li yîbanbil dios Moloc, li cuînk aßan tâcamsîk chi pec xbaneb li tenamit. Relic chi yâl tâcamsîk usta aj Israel, usta jalan xtenamit li cuan arin Israel.
2Dirás asimismo á los hijos de Israel: Cualquier varón de los hijos de Israel, ó de los extranjeros que peregrinan en Israel, que diere de su simiente á Moloch, de seguro morirá: el pueblo de la tierra lo apedreará con piedras.
3Lâin tinjoskßokß saß xbên li cuînk li tixqßue li ralal xcßajol chokß xmayej re xlokßoninquil li yîbanbil dios Moloc. Riqßuin aßan teßxmux ru lin tabernáculo ut teßxmux ajcuiß ru lin santil cßabaß. Cui teßxbânu chi joßcan, lâin tincuisiheb saß xyânkeb laj Israel.
3Y yo pondré mi rostro contra el tal varón, y lo cortaré de entre su pueblo; por cuanto dió de su simiente á Moloch, contaminando mi santuario, y amancillando mi santo nombre.
4Cui eb laj Israel incßaß teßxqßue retal li mâusilal li xbânu nak xmayeja li ralal xcßajol ut incßaß teßxcamsi,
4Que si escondiere el pueblo de la tierra sus ojos de aquel varón que hubiere dado de su simiente á Moloch, para no matarle,
5lâin tinjoskßokß saß xbên li cuînk, ut saß xbêneb li cuanqueb saß rochoch, joß eb ajcuiß li teßoquênk riqßuin chixlokßoninquil li yîbanbil dios Moloc. Ut tincuisiheb saß xyânkeb laj Israel.
5Entonces yo pondré mi rostro contra aquel varón, y contra su familia, y le cortaré de entre su pueblo, con todos los que fornicaron en pos de él, prostituyéndose con Moloch.
6Lâin xicß nacuileb li nequeßxsicß xnaßleb riqßuineb li nequeßâtinan musikßej, joßqueb ajcuiß li nequeßtzßektânan cue ut nequeßxsicß xnaßleb riqßuineb laj kße. Tincuisiheb saß xyânkeb laj Israel.
6Y la persona que atendiere á encantadores ó adivinos, para prostituirse tras de ellos, yo pondré mi rostro contra la tal persona, y cortaréla de entre su pueblo.
7Joßcan nak tîcak êchßôl ut santakex xban nak lâin li Kâcuaß lê Dios.
7Santificaos, pues, y sed santos, porque yo Jehová soy vuestro Dios.
8Cheqßuehak retal li chakßrab li xinqßue êre ut chebânu li cßaßru naxye xban nak lâin li Kâcuaß ninsantobresin êre.
8Y guardad mis estatutos, y ponedlos por obra: Yo Jehová que os santifico.
9Li ani tixmajecua lix naß, malaj ut lix yucuaß, tâcamsîk. Ut aßan cuan xmâc nak tâcamsîk.
9Porque varón que maldijere á su padre ó á su madre, de cierto morirá: á su padre ó á su madre maldijo; su sangre será sobre él.
10Cui junak cuînk naxchßic rib riqßuin li rixakil li ras rîtzßin, li cuînk ut li ixk teßcamsîk xban nak queßxmux ru lix sumlajiqueb.
10Y el hombre que adulterare con la mujer de otro, el que cometiere adulterio con la mujer de su prójimo, indefectiblemente se hará morir al adúltero y á la adúltera.
11Li cuînk li tixchßic rib riqßuin li rixakil lix yucuaß naxcßut xxutân lix yucuaß. Li cuînk ut li ixk teßcamsîk.
11Y cualquiera que se echare con la mujer de su padre, la desnudez de su padre descubrió; ambos han de ser muertos; su sangre será sobre ellos.
12Li cuînk li tixchßic rib riqßuin lix ralib, chixcabichaleb teßcamsîk. Eb aßan cuanqueb xmâc nak teßcamsîk xban nak kßaxal yibru queßxbânu.
12Y cualquiera que durmiere con su nuera, ambos han de morir: hicieron confusión; su sangre será sobre ellos.
13Cui junak li cuînk tixchßic rib riqßuin li rech cuînkilal, nimla mâc li queßxbânu. Chixcabichaleb teßcamsîk. Ut eb aßan cuanqueb xmâc nak teßcamsîk.
13Y cualquiera que tuviere ayuntamiento con varón como con mujer, abominación hicieron: entrambos han de ser muertos; sobre ellos será su sangre.
14Cui junak cuînk tixcßam chokß rixakil junak li ixk ut tixcßam ajcuiß chokß rixakil lix naß li ixk, nimla mâc li teßxbânu. Teßcamsîk chi roxichaleb. Cßatbil nak teßosokß re nak incßaß chic tâuxmânk li mâusilal aßan saß êyânk lâex.
14Y el que tomare mujer y á la madre de ella, comete vileza: quemarán en fuego á él y á ellas, porque no haya vileza entre vosotros.
15Cui junak cuînk tixchßic rib riqßuin junak xul, tâcamsîk li cuînk ut tâcamsîk li xul.
15Y cualquiera que tuviere cópula con bestia, ha de ser muerto; y mataréis á la bestia.
16Cui junak ixk tixchßic rib riqßuin junak xul, li ixk aßan tâcamsîk ut tâcamsîk ajcuiß li xul. Ut eb aßan cuanqueb xmâc nak teßcamsîk.
16Y la mujer que se allegare á algún animal, para tener ayuntamiento con él, á la mujer y al animal matarás: morirán infaliblemente; será su sangre sobre ellos.
17Cui junak cuînk tixchßic rib riqßuin li ranab, malaj ut lix cab ranab, nimla mâc teßxbânu ut teßcamsîk chixcabichaleb. Li cuînk aßan quixmux ru li ranab ut tento nak aßan tixtoj rix lix mâc.
17Y cualquiera que tomare á su hermana, hija de su padre ó hija de su madre, y viere su desnudez, y ella viere la suya, cosa es execrable; por tanto serán muertos á ojos de los hijos de su pueblo: descubrió la desnudez de su hermana; su pecado llevará.
18Cui junak cuînk tixchßic rib riqßuin junak ixk nak yô xyajel re li po, yôqueb chixcßutbal xxutâneb. Ut li ixk xqßue chi naßecß li cßaßru yô chixcßulbal. Chixcabichaleb teßisîk saß xyânkeb laj Israel.
18Y cualquiera que durmiere con mujer menstruosa, y descubriere su desnudez, su fuente descubrió, y ella descubrió la fuente de su sangre: ambos serán cortados de entre su pueblo.
19Cui junak cuînk tixchßic rib riqßuin li ranab lix yucuaß malaj ut riqßuin li ras malaj ut riqßuin li rîtzßin lix naß, teßxcßut xxutâneb xban nak rechßalaleb rib. Chixcabichaleb teßxtoj rix li mâusilal teßxbânu.
19La desnudez de la hermana de tu madre, ó de la hermana de tu padre, no descubrirás: por cuanto descubrió su parienta, su iniquidad llevarán.
20Cui junak cuînk tixchßic rib riqßuin li ras malaj ut riqßuin li rixakil li rican, li cuînk aßan tixcßut xxutân li rican. Li cuînk joß ajcuiß li ixk teßxtoj rix li mâc queßxbânu. Teßcâmk chi incßaß teßcuânk ralal xcßajoleb.
20Y cualquiera que durmiere con la mujer del hermano de su padre, la desnudez del hermano de su padre descubrió; su pecado llevarán; morirán sin hijos.
21Cui junak cuînk tixchßic rib riqßuin li rixakil li ras malaj ut li rixakil li rîtzßin, li cuib aßan teßcâmk chi mâcßaß ralal xcßajoleb. Li cuînk aßan quixmux rib ut quixcßut xxutân li ras malaj ut li rîtzßin.
21Y el que tomare la mujer de su hermano, es suciedad; la desnudez de su hermano descubrió; sin hijos serán.
22Joßcan nak chebânu chixjunil li chakßrab li yôquin chixqßuebal êre ut têpâb lê taklanquil re nak incßaß tex-isîk saß li naßajej Canaán li texincßam cuiß lâin.
22Guardad, pues, todos mis estatutos y todos mis derechos, y ponedlos por obra: y no os vomitará la tierra, en la cual yo os introduzco para que habitéis en ella.
23Mêtzol êrib chixbânunquil li cßaßru nequeßxbânu li jalan xtenamiteb. Lâin tincuisiheb aßan saß li naßajej li tex-oc cuiß lâex. Eb aßan queßxbânu li mâusilal aßin. Joßcan nak xebintzßektâna.
23Y no andéis en las prácticas de la gente que yo echaré de delante de vosotros: porque ellos hicieron todas estas cosas, y los tuve en abominación.
24Lâin quinyechißi êre li châbil naßajej aßin li na-el cuiß chi us li acuîmk. Lâex tex-êchanînk re li naßajej xban nak lâin tinqßue êre re texcuânk. Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin quinsicßoc êru saß xyânkeb chixjunileb li xnînkal ru tenamit.
24Empero á vosotros os he dicho: Vosotros poseeréis la tierra de ellos, y yo os la daré para que la poseáis por heredad, tierra que fluye leche y miel: Yo Jehová vuestro Dios, que os he apartado de los pueblos.
25Joßcan ut tento nak tênau cßaßru li xul li naru têtzaca xtibel ut cßaßru li xul li incßaß naru têtzaca joß li nequeßrupupic ut eb li nequeßbêc saß chßochß ut eb li nequeßxjucuqui ribeb. Incßaß têmux êrib riqßuin xtzacanquil li xul li xinye nak incßaß naru têtzaca.
25Por tanto, vosotros haréis diferencia entre animal limpio é inmundo, y entre ave inmunda y limpia: y no ensuciéis vuestras personas en los animales, ni en las aves, ni en ninguna cosa que va arrastrando por la tierra, las cuales os he apartado por inmunda
26Santakex xban nak santin lâin li Kâcuaß li nimajcual Dios. Lâin xinsicßoc êru saß xyânkeb chixjunileb li xnînkal ru tenamit re nak lâexak li cualal incßajol.Cui cuanqueb cuînk ut ixk saß êyânk li naâtinac riqßuineb li musikßej malaj ut nakßehin, tento nak teßcamsîk chi pec. Ut eb aßan cuanqueb xmâc nak teßcamsîk.
26Habéis, pues, de serme santos, porque yo Jehová soy santo, y os he apartado de los pueblos, para que seáis míos.
27Cui cuanqueb cuînk ut ixk saß êyânk li naâtinac riqßuineb li musikßej malaj ut nakßehin, tento nak teßcamsîk chi pec. Ut eb aßan cuanqueb xmâc nak teßcamsîk.
27Y el hombre ó la mujer en quienes hubiere espíritu phitónico ó de adivinación, han de ser muertos: los apedrearán con piedras; su sangre sobre ellos.