1Li Kâcuaß Dios quiâtinac riqßuin laj Moisés ut quixye re:
1Y HABLO Jehová á Moisés, diciendo:
2—Tâye reheb chixjunileb laj Israel: Santakex chêjunilex lâex xban nak lâin santin. Lâin li Kâcuaß lê Dios.
2Habla á toda la congregación de los hijos de Israel, y diles: Santos seréis, porque santo soy yo Jehová vuestro Dios.
3Chexucuâk ru lê naß êyucuaß. Ut têoxlokßi li hilobâl cutan. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
3Cada uno temerá á su madre y á su padre, y mis sábados guardaréis: Yo Jehová vuestro Dios.
4Mêlokßoniheb chic li yîbanbil dios, chi moco têyîb êjalanil dios chßîchß re têlokßoni. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
4No os volveréis á los ídolos, ni haréis para vosotros dioses de fundición: Yo Jehová vuestro Dios.
5Nak têqßue lê mayej re xcßambal êrib saß usilal cuiqßuin, têbânu joß xinye êre re nak tincßul lê mayej.
5Y cuando sacrificareis sacrificio de paces á Jehová, de vuestra voluntad lo sacrificaréis.
6Tento xtzacanquil li tib saß li cutan nak xcamsîc li xul ut saß li xcab li cutan. Ut li joß qßuial chic tâcanâk re li rox cutan, tento xcßatbal.
6Será comido el día que lo sacrificareis, y el siguiente día: y lo que quedare para el tercer día, será quemado en el fuego.
7Muxbil chic ru li tib saß li rox li cutan. Cui natiuheß saß li rox cutan, incßaß tâcßulekß li mayej.
7Y si se comiere el día tercero, será abominación; no será acepto:
8Li ani tâtzacânk re li tib saß rox li cutan, li jun aßan cuânk xmâc xban nak xmux ru li kßaxtesinbil cue lâin. Ut li jun aßan tâisîk saß xyânkeb lin tenamit Israel.
8Y el que lo comiere, llevará su delito, por cuanto profanó lo santo de Jehová; y la tal persona será cortada de sus pueblos.
9Ut nak têsicß ru lê racuîmk, incßaß têsicß chi us, chi moco têmolcßa li natßaneß.
9Cuando segareis la mies de vuestra tierra, no acabarás de segar el rincón de tu haza, ni espigarás tu tierra segada.
10Nak têsicß ru lê uvas, incßaß têsicß chi us, chi moco têmolcßa li natßaneß. Têcanab ban reheb li nebaß ut reheb li jalaneb xtenamit. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
10Y no rebuscarás tu viña, ni recogerás los granos caídos de tu viña; para el pobre y para el extranjero los dejarás: Yo Jehová vuestro Dios.
11Mex-elkßac, mexbalakßic, ut mêticßtißi êrib chi ribil êrib.
11No hurtaréis, y no engañaréis, ni mentiréis ninguno á su prójimo.
12Mêbânu li juramento saß incßabaß lâin chi mâcßaß rajbal. Cui têbânu chi joßcan têmux ru lin cßabaß. Lâin lin Kâcuaß xinyehoc re aßin.
12Y no juraréis en mi nombre con mentira, ni profanarás el nombre de tu Dios: Yo Jehová.
13Mêrahobtesiheb lê ras êrîtzßin, chi moco têrelkßa li cßaßru reheb. Ut têtoj lê môs saß xkßehil. Mêcanab chokß re cuulaj.
13No oprimirás á tu prójimo, ni le robarás. No se detendrá el trabajo del jornalero en tu casa hasta la mañana.
14Mêhob li tzßaptzßôqueb xic, chi moco têqßue chixtichbaleb li rok li mutzßeb ru. Têxucua cuu xban nak lâin li Kâcuaß lê Dios.
14No maldigas al sordo, y delante del ciego no pongas tropiezo, mas tendrás temor de tu Dios: Yo Jehová.
15Nak texrakok âtin, chebânu saß xyâlal. Mêcol rix li nebaß, chi moco checol rix li biom. Saß xyâlal ban texrakok âtin saß xbêneb chixjunileb.
15No harás agravio en el juicio: no tendrás respeto al pobre, ni honrarás la cara del grande: con justicia juzgarás á tu prójimo.
16Mexyoßoban âtin chirixeb lê ras êrîtzßin. Ut mêqßueheb chi camsîc lê ras êrîtzßin. Lâin li Kâcuaß Dios xinyehoc re aßin.
16No andarás chismeando en tus pueblos. No te pondrás contra la sangre de tu prójimo: Yo Jehová.
17Incßaß têjoskßi lê ras êrîtzßin. Têkßus saß xyâlal li ani namâcob re nak incßaß textzßakônk riqßuin lix mâc.
17No aborrecerás á tu hermano en tu corazón: ingenuamente reprenderás á tu prójimo, y no consentirás sobre él pecado.
18Mêqßue rêkaj li ra xîcß riqßuin raylal. Ut mêqßue saß êchßôl li raylal tâuxk êre. Têra ban lê ras êrîtzßin joß nak nequera êrib. Lâin li Kâcuaß xinyehoc re aßin.
18No te vengarás, ni guardarás rencor á los hijos de tu pueblo: mas amarás á tu prójimo como á ti mismo: Yo Jehová.
19Chebânu li chakßrab li yôquin chixqßuebal êre. Mêqßue chi batzßûnc lê quetômk riqßuin li xul li jalan pây ru. Ut incßaß têrau cuib pây ru li iyaj saß jun chi naßajej. Ut incßaß têrocsi lê rakß li jalan jalânk pây ru lix nokßil.
19Mis estatutos guardaréis. A tu animal no harás ayuntar para misturas; tu haza no sembrarás con mistura de semillas, y no te pondrás vestidos con mezcla de diversas cosas.
20Cui junak cuînk tâcuânk riqßuin jun li môs ixk li ac tzßâmanbil xban jalan chic cuînk, abanan toj mâjiß tojbil li rachßabanquil, tento nak teßqßuehekß chixtojbal rix lix mâqueb. Abanan incßaß teßcamsîk xban nak li ixk lokßbil môs.
20Y cuando un hombre tuviere cópula con mujer, y ella fuere sierva desposada con alguno, y no estuviere rescatada, ni le hubiere sido dada libertad, ambos serán azotados: no morirán, por cuanto ella no es libre.
21Tento nak li cuînk aßan tixcßam jun li carner têlom chiru li oquebâl re li tabernáculo re xtzßâmanquil xcuybal lix mâc chiru li Kâcuaß.
21Y él traerá á Jehová, á la puerta del tabernáculo del testimonio, un carnero en expiación por su culpa.
22Ut riqßuin li carner li tixqßue chokß xmayej, laj tij tixtzßâma xcuybal li mâc li quixbânu. Ut li Dios tixcuy lix mâc.
22Y con el carnero de la expiación lo reconciliará el sacerdote delante de Jehová, por su pecado que cometió: y se le perdonará su pecado que ha cometido.
23Nak tex-oc chi cuânc saß li naßajej Canaán ut têrau li cheß li naûchin, muxbilak ru li ru li cheß chiru oxib chihab. Chiru li oxib chihab aßan incßaß naru têtzaca li ru nak tâûchînk.
23Y cuando hubiereis entrado en la tierra, y plantareis todo árbol de comer, quitaréis su prepucio, lo primero de su fruto: tres años os será incircunciso: su fruto no se comerá.
24Saß xcâ li chihab, têkßaxtesi chixjunil li ru li cheß chokß cue lâin re xbantioxinquil chicuu.
24Y el cuarto año todo su fruto será santidad de loores á Jehová.
25Abanan saß roß li chihab naru têtzaca li ru li cheß. Cui têbânu chi joßcan, kßaxal li ru li cheß târuchin. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
25Mas al quinto año comeréis el fruto de él, para que os haga crecer su fruto: Yo Jehová vuestro Dios.
26Mêtiu li tib li toj cuan xquiqßuel. Incßaß textûlak chi moco texkßehînk.
26No comeréis cosa alguna con sangre. No seréis agoreros, ni adivinaréis.
27Mêbes li rismal lê jolom chixcßatk lê xicß, chi moco têset rußuj lê mach.
27No cortaréis en redondo las extremidades de vuestras cabezas, ni dañarás la punta de tu barba.
28Mêset lê tibel xban xrahil êchßôl chirix junak camenak. Ut incßaß têqßue êretalil saß lê tibel. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
28Y no haréis rasguños en vuestra carne por un muerto, ni imprimiréis en vosotros señal alguna: Yo Jehová.
29Mêcßut xxutân lê rabin riqßuin xqßuebal xlesêns chixcßayinquil ribeb nak nequeßxlokßoni li jalanil dios. Cui têbânu chi joßcan tânumtâk li mâusilal saß li naßajej aßin.
29No contaminarás tu hija haciéndola fornicar: porque no se prostituya la tierra, y se hincha de maldad.
30Che-oxlokßi li hilobâl cutan ut têqßue xlokßal li naßajej li ninlokßonîc cuiß. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin.
30Mis sábados guardaréis, y mi santuario tendréis en reverencia: Yo Jehová.
31Mêsicß lê naßleb riqßuineb li nequeßâtinan musikßej chi moco têsicß riqßuineb laj kße. Cui têbânu aßan, têmux êrib. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
31No os volváis á los encantadores y á los adivinos: no los consultéis ensuciándoos con ellos: Yo Jehová vuestro Dios.
32Che-oxlokßi li chêquel cristian ut cheqßue xlokßal li tîxeb. Chexucua cuu lâin li Kâcuaß lê Dios.
32Delante de las canas te levantarás, y honrarás el rostro del anciano, y de tu Dios tendrás temor: Yo Jehová.
33Mêrahobtesiheb li jalaneb xtenamit li cuanqueb saß êyânk.
33Y cuando el extranjero morare contigo en vuestra tierra, no le oprimiréis.
34Têbânu reheb joß nequebânu reheb lê rech tenamitil. Cheraheb joß nak nequera êrib lâex. Chijulticokß êre nak lâex jalan lê tenamit nak quexcuan chak Egipto. Lâin li Kâcuaß lê Dios xinyehoc re aßin.
34Como á un natural de vosotros tendréis al extranjero que peregrinare entre vosotros; y ámalo como á ti mismo; porque peregrinos fuisteis en la tierra de Egipto: Yo Jehová vuestro Dios.
35Mêbalakßiheb lê ras êrîtzßin riqßuin li bisleb li incßaß nabisoc chi tzßakal. Tzßakal ban texbisok.
35No hagáis agravio en juicio, en medida de tierra, ni en peso, ni en otra medida.
36Junelic texbisok chi tzßakal. Lâin li Kâcuaß lê Dios. Lâin quin-isin chak êre saß li naßajej Egipto.Chebânu chixjunil li chakßrab li xinqßue êre ut têbânu lê taklanquil inban. Lâin li Kâcuaß xinyehoc re aßin.
36Balanzas justas, pesas justas, epha justo, é hin justo tendréis: Yo Jehová vuestro Dios, que os saqué de la tierra de Egipto.
37Chebânu chixjunil li chakßrab li xinqßue êre ut têbânu lê taklanquil inban. Lâin li Kâcuaß xinyehoc re aßin.
37Guardad pues todos mis estatutos, y todos mis derechos, y ponedlos por obra: Yo Jehová.