Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Numbers

13

1Li Dios quiâtinac riqßuin laj Moisés ut quixye re:
1(H13-2) Y Jehová habló á Moisés, diciendo:
2—Tâtaklaheb li cuînk chixqßuebal retal li naßajej Canaán, li tinqßue reheb laj Israel. Tâtaklaheb li cuînk li cuanqueb xcuanquil, li nequeßcßamoc be chiruheb li junjûnk xtêpaleb laj Israel, chan li Dios.
2(H13-3) Envía tú hombres que reconozcan la tierra de Canaán, la cual yo doy á los hijos de Israel: de cada tribu de sus padres enviaréis un varón, cada uno príncipe entre ellos.
3Joßcan nak laj Moisés quixtaklaheb li cuînk nak cuanqueb chak saß li chaki chßochß Parán joß quiyeheß re xban li Dios. Chixjunileb li cuînk li queßtaklâc, aßaneb li nequeßcßamoc be chiruheb li junjûnk xtêpaleb laj Israel.
3(H13-4) Y Moisés los envío desde el desierto de Parán, conforme á la palabra de Jehová: y todos aquellos varones eran príncipes de los hijos de Israel.
4Aßan aßin lix cßabaßeb li queßtaklâc: Saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Rubén quitaklâc laj Samúa li ralal laj Zacur.
4(H13-5) Los nombres de los cuales son estos: De la tribu de Rubén, Sammua hijo de Zaccur.
5Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Simeón quitaklâc laj Safat li ralal laj Hori.
5(H13-6) De la tribu de Simeón, Saphat hijo de Huri.
6Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Judá quitaklâc laj Caleb li ralal laj Jefone.
6(H13-7) De la tribu de Judá, Caleb hijo de Jephone.
7Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Isacar, quitaklâc laj Igal li ralal laj José.
7(H13-8) De la tribu de Issachâr, Igal hijo de Joseph.
8Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Efraín quitaklâc laj Oseas li ralal laj Nun.
8(H13-9) De la tribu de Ephraim, Oseas hijo de Nun.
9Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Benjamín quitaklâc laj Palti li ralal laj Rafú.
9(H13-10) De la tribu de Benjamín, Palti hijo de Raphu.
10Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Zabulón quitaklâc laj Gadiel li ralal laj Sodi.
10(H13-11) De la tribu de Zabulón, Gaddiel hijo de Sodi.
11Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Manasés quitaklâc laj Gadi li ralal laj Susi. Ut laj José, aßan lix xeßtônil yucuaßeb.
11(H13-12) De la tribu de José, de la tribu de Manasés, Gaddi hijo de Susi.
12Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Dan quitaklâc laj Amiel li ralal laj Gemali.
12(H13-13) De la tribu de Dan, Ammiel hijo de Gemalli.
13Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Aser quitaklâc laj Setur li ralal laj Micael.
13(H13-14) De la tribu de Aser, Sethur hijo de Michâel.
14Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Neftalí quitaklâc laj Nahbi li ralal laj Vapsi.
14(H13-15) De la tribu de Nephtalí, Nahabí hijo de Vapsi.
15Ut saß lix têpaleb li ralal xcßajol laj Gad quitaklâc laj Geuel li ralal laj Maqui.
15(H13-16) De la tribu de Gad, Gehuel hijo de Machî.
16Aßin lix cßabaßeb li cuînk li queßtaklâc xban laj Moisés chixqßuebal retal li naßajej Canaán: laj Oseas li ralal laj Nun quiqßueheß aj Josué chokß xcßabaß xban laj Moisés.
16(H13-17) Estos son los nombres de los varones que Moisés envió á reconocer la tierra: y á Oseas hijo de Nun, le puso Moisés el nombre de Josué.
17Nak quixtaklaheb li cuînk laj Moisés chixqßuebal retal chanru li naßajej Canaán, quixye reheb: —Ayukex saß li naßajej Neguev ut texnumekß saß li naßajej li tzûl ru.
17(H13-18) Enviólos, pues, Moisés á reconocer la tierra de Canaán, diciéndoles: Subid por aquí, por el mediodía, y subid al monte:
18Têqßue chak retal chi us li tenamit li cuan aran. Ut têqßue retal eb li cristian li cuanqueb aran ma cauheb rib malaj ut incßaß. ¿Ma nabaleb malaj ut incßaß qßuiheb?
18(H13-19) Y observad la tierra qué tal es; y el pueblo que la habita, si es fuerte ó débil, si poco ó numeroso;
19Têqßue chak retal li chßochß li cuanqueb cuiß ma châbil malaj ut incßaß. Têqßue chak retal chi us lix tenamiteb aßan. ¿Ma yîbanbileb riqßuin tßicr lix muhebâleb malaj ut yîbanbil riqßuin tzßac?
19(H13-20) Qué tal la tierra habitada, si es buena ó mala; y qué tales son las ciudades habitadas, si de tiendas ó de fortalezas;
20Ut têqßue ajcuiß retal ma châbil li chßochß li cuanqueb cuiß malaj ut incßaß. ¿Ma na-el li acuîmk chi us saß li chßochß malaj ut mâcßaß na-el chiru? ¿Ma qßuicheß ru malaj ut incßaß? Mexxucuac chi oc saß li naßajej aßan. Ut nacuaj ajcuiß nak têcßam chak caßchßinak li ru li acuîmk li na-el saß li naßajej aßan, chan. Ac yô xkßehil li uvas nak queßcôeb li cuînk chixqßuebal retal li naßajej aßan.
20(H13-21) Y cuál sea el terreno, si es pingüe ó flaco, si en él hay ó no árboles: y esforzaos, y coged del fruto del país. Y el tiempo era el tiempo de las primeras uvas.
21Eb li cuînk li queßcôeb chixqßuebal retal li naßajej queßxtiquib chak xqßuebal retal saß li chaki chßochß Zin. Ut queßcuulac toj saß li tenamit Rehob, li cuan nachß riqßuin Hamat.
21(H13-22) Y ellos subieron, y reconocieron la tierra desde el desierto de Zin hasta Rehob, entrando en Emath.
22Queßcôeb saß li naßajej Neguev ut queßcuulac saß li tenamit Hebrón. Aran cuanqueb li cuînk laj Ahimán, laj Sesai ut laj Talmai. Aßaneb li ralal xcßajol laj Anac. Cuukub chihab xyîbanquil li tenamit Hebrón nak queßxyîb li tenamit Zoán aran Egipto.
22(H13-23) Y subieron por el mediodía, y vinieron hasta Hebrón: y allí estaban Aimán, y Sesai, y Talmai, hijos de Anac. Hebrón fué edificada siete años antes de Zoán, la de Egipto.
23Eb laj qßuehol etal queßcuulac cuan cuiß li rok haß Escol xcßabaß. Aran queßxset jun rukß li uvas cuan jun cût li ru ut queßxpako saß cuibal chi tuytu chiru jun li cheß. Ut queßxcßam ajcuiß li ru li granadas ut li higos.
23(H13-24) Y llegaron hasta el arroyo de Escol, y de allí cortaron un sarmiento con un racimo de uvas, el cual trejeron dos en un palo, y de las granadas y de los higos.
24Joßcan nak queßxqßue Escol chokß xcßabaß li ru takßa aßan xban nak aran queßxyocß li jun cût chi uvas eb laj Israel.
24(H13-25) Y llamóse aquel lugar Nahal-escol por el racimo que cortaron de allí los hijos de Israel.
25Ut eb li cuînk li queßcôeb chixqßuebal retal li naßajej Canaán queßsukßi chak chiru caßcßâl cutan.
25(H13-26) Y volvieron de reconocer la tierra al cabo de cuarenta días.
26Queßcuulac saß li chaki chßochß Parán li cuan cuiß li tenamit Cades. Aran cuanqueb laj Moisés, laj Aarón ut chixjunileb laj Israel. Ut queßxserakßi reheb chixjunil li queßril chak saß li naßajej. Ut queßxcßut chiruheb li ru li quißil kßên li queßxcßam chak.
26(H13-27) Y anduvieron y vinieron á Moisés y á Aarón, y á toda la congregación de los hijos de Israel, en el desierto de Parán, en Cades, y diéronles la respuesta, y á toda la congregación, y les mostraron el fruto de la tierra.
27Ut queßxye reheb: —Xocuulac chak chirilbal li naßajej li xoâtakla cuiß. Relic chi yâl li naßajej kßaxal châbil. Aran na-el nabal li sahil echej. Aßan aßin li ru li quißil kßên li xkacßam chak saß li naßajej aßan.
27(H13-28) Y le contaron, y dijeron: Nosotros llegamos á la tierra á la cual nos enviaste, la que ciertamente fluye leche y miel; y este es el fruto de ella.
28Abanan eb li cristian li cuanqueb aran kßaxal cauheb rib. Ut li tenamit nînkeb ut yîbanbil chi châbil ut sutsu riqßuin tzßac. Ut moco caßaj cuiß ta aßin. Xkil ajcuiß chak ruheb li ralal xcßajol li mamaß cuînk aj Anac.
28(H13-29) Mas el pueblo que habita aquella tierra es fuerte, y las ciudades muy grandes y fuertes; y también vimos allí los hijos de Anac.
29Saß li naßajej Neguev cuan laj Amalec. Ut eb laj heteo, eb laj jebuseo ut eb laj amorreo cuanqueb saß li naßajej li tzûl ru. Eb laj cananeo cuanqueb chire li palau ut chire li nimaß Jordán, chanqueb.
29(H13-30) Amalec habita la tierra del mediodía; y el Hetheo, y el Jebuseo, y el Amorrheo, habitan en el monte; y el Cananeo habita junto á la mar, y á la ribera del Jordán.
30Ut laj Caleb quixye reheb nak teßxcanab âtinac riqßuin laj Moisés. Quixye reheb: —Tento toxic chi pletic riqßuineb. Lâo cau kib chiruheb aßan. Lâo naru nakêchani li naßajej aßan, chan.
30(H13-31) Entonces Caleb hizo callar el pueblo delante de Moisés, y dijo: Subamos luego, y poseámosla; que más podremos que ella.
31Abanan eb li cuînk li queßcuulac chak chi qßuehoc etal rochben laj Caleb queßxye: —Lâo incßaß naru toxic chi pletic riqßuineb li tenamit aßan xban nak eb aßan kßaxal cauheb rib chiku lâo, chanqueb.
31(H13-32) Mas los varones que subieron con él, dijeron: No podremos subir contra aquel pueblo; porque es más fuerte que nosotros.
32Eb li cuînk aßan incßaß us queßxye reheb laj Israel chirix li naßajej Canaán. Queßxye nak li ani nequeßxic chi cuânc saß li naßajej aßan nequeßcam xban nak incßaß châbil li chßochß. Ut eb li cuînk li cuanqueb aran kßaxal nînkeb rok.Ut queßkil ajcuiß chak li nînki cuînk li ralal xcßajol laj Anac. Lâo chanchano laj sâcß nak nocoeßril eb aßan xban nak kßaxal cocßo chiruheb, chanqueb.
32(H13-33) y vituperaron entre los hijos de Israel la tierra que habían reconocido, diciendo: La tierra por donde pasamos para reconocerla, es tierra que traga á sus moradores; y todo el pueblo que vimos en medio de ella, son hombres de grande estatura.
33Ut queßkil ajcuiß chak li nînki cuînk li ralal xcßajol laj Anac. Lâo chanchano laj sâcß nak nocoeßril eb aßan xban nak kßaxal cocßo chiruheb, chanqueb.
33(H13-34) También vimos allí gigantes, hijos de Anac, raza de los gigantes: y éramos nosotros, á nuestro parecer, como langostas; y así les parecíamos á ellos.