Kekchi

Spanish: Reina Valera (1909)

Psalms

106

1Lokßoninbil taxak ru li Kâcuaß li nimajcual Dios. Chexbantioxînk chiru xban nak aßan châbil ut junelic naruxtâna ku.
1ALELUYA. Alabad á Jehová, porque es bueno; Porque para siempre es su misericordia.
2¿Ani ta cuiß târûk tâyehok resil chixjunil li sachba chßôlej li nalajxbânu li Kâcuaß? Ut, ¿ani ta cuiß târûk tixlokßoni chi tzßakal re ru li Dios?
2¿Quién expresará las valentías de Jehová? ¿Quién contará sus alabanzas?
3Us xak reheb li nequeßcuan saß tîquilal, li junelic nequeßxbânu li us.
3Dichosos los que guardan juicio, Los que hacen justicia en todo tiempo.
4Chinjulticokß taxak âcue, at Kâcuaß, nak tâcuosobtesiheb lâ tenamit, ut chinâcol taxak nak tâcoleb aßan.
4Acuérdate de mí, oh Jehová, según tu benevolencia para con tu pueblo: Visítame con tu salud;
5Lâin tincuaj nak tinâcuosobtesi nak tâcuosobtesiheb lâ tenamit li sicßbileb ru âban. Ut nacuaj ajcuiß nak tintzßakônk riqßuin li sahil chßôlej li tâqßue reheb lâ tenamit. Lâin tincuaj ajcuiß xcßulbal li lokßal li tâqßue reheb aßan.
5Para que yo vea el bien de tus escogidos, Para que me goce en la alegría de tu gente, Y me gloríe con tu heredad.
6Yâl nak xomâcob châcuu joß queßxbânu li kaxeßtônil yucuaß. Lâo xkabânu li mâusilal ut li incßaß us.
6Pecamos con nuestros padres, Hicimos iniquidad, hicimos impiedad.
7Eb li kaxeßtônil yucuaß incßaß queßxqßue saß xchßôleb li sachba chßôlej li cabânu nak cuanqueb aran Egipto. Quisach saß xchßôleb nak cßajoß nak cacuuxtânaheb ru. Ut nak cuanqueb chire li Caki Palau queßxkßet lâ cuâtin.
7Nuestros padres en Egipto no entendieron tus maravillas; No se acordaron de la muchedumbre de tus misericordias; Sino que se rebelaron junto á la mar, en el mar Bermejo.
8Abanan li Kâcuaß quicoloc reheb joß quixye reheb. Quixcßut chiruheb lix cuanquil re nak tâqßuehekß xlokßal.
8Salvólos empero por amor de su nombre, Para hacer notoria su fortaleza.
9Li Dios quixye re li palau nak tixjach rib ut quixjach rib. Chaki li chßochß li queßnumeß cuiß lix tenamit. Joßcan nak li Dios quixnumsiheb jun pacßal li palau.
9Y reprendió al mar Bermejo, y secólo; E hízoles ir por el abismo, como por un desierto.
10Joßcaßin nak quixcoleb lix tenamit saß rukßeb li xicß nequeßiloc reheb. Quixcoleb saß rukßeb li queßrahobtesin reheb.
10Y salvólos de mano del enemigo, Y rescatólos de mano del adversario.
11Eb li xicß queßiloc reheb quilajeßosoß saß li palau ut mâ jun chic queßcoleß.
11Y cubrieron las aguas á sus enemigos: No quedó uno de ellos.
12Toj queßril li milagro li quixbânu li Kâcuaß, tojoßnak laj Israel queßxpâb li cßaßru quixye li Kâcuaß ut queßbichan re xqßuebal xlokßal.
12Entonces creyeron á sus palabras, Y cantaron su alabanza.
13Abanan saß junpât queßsach saß xchßôl li usilal li quixbânu li Dios reheb. Incßaß queßxtzßâma chiru li Dios nak aßan tixqßue xnaßlebeb.
13Apresuráronse, olvidáronse de sus obras; No esperaron en su consejo.
14Nak cuanqueb aran saß li chaki chßochß bar mâcßaß cuan, queßxrahi ru li tibel cua. Joßcan nak queßxyal rix li Kâcuaß.
14Y desearon con ansia en el desierto; Y tentaron á Dios en la soledad.
15Li Dios quixqßue reheb li cßaßru queßxtzßâma. Abanan quixtakla jun li yajel saß xbêneb ut nabaleb queßcam xban.
15Y él les dió lo que pidieron; Mas envió flaqueza en sus almas.
16Ut nak cuanqueb saß li naßajej aßan, queßxcakali laj Moisés ut queßxcakali ajcuiß laj Aarón li sicßbil ru xban li Dios chokß aj tij.
16Tomaron después celo contra Moisés en el campo, Y contra Aarón el santo de Jehová.
17Ut li chßochß quijacheß ut queßtßaneß chi saß laj Datán joß ajcuiß laj Abiram rochbeneb li queßtâken re. Ut aran queßosoß.
17Abrióse la tierra, y tragó á Dathán, Y cubrió la compañía de Abiram.
18Ut quiloch jun li xam saß lix naßajeb ut quixcßateb li incßaß useb xnaßleb li queßtâken reheb.
18Y encendióse el fuego en su junta; La llama quemó los impíos.
19Nak cuanqueb saß li tzûl Horeb, eb laj Israel queßxyîb jun li cuacax oro ut queßxqßue chokß xdioseb ut queßxlokßoni.
19Hicieron becerro en Horeb, Y encorváronse á un vaciadizo.
20Queßxtzßektâna li tzßakal Dios li numtajenak xlokßal. Ut aß chic lix jalam ûch li cuacax li nacuaßac pim queßxlokßoni.
20Así trocaron su gloria Por la imagen de un buey que come hierba.
21Queßsach saß xchßôleb li Dios li quicoloc reheb. Queßxcanab xlokßoninquil li Dios li quibânun re li sachba chßôlej re xcolbaleb nak cuanqueb aran Egipto.
21Olvidaron al Dios de su salud, Que había hecho grandezas en Egipto;
22Nabal li milagros quilajxbânu aran Egipto saß lix tenamit laj Cam. Sachba chßôlej quixbânu saß li Caki Palau.
22Maravillas en la tierra de Châm, Cosas formidables sobre el mar Bermejo.
23Li Dios quixye nak tixsach ruheb laj Israel lix tenamit. Abanan laj Moisés li sicßbil ru xban quiâtinac chirixeb re nak li Dios incßaß tixsach ruheb. Ut quinumeß caßchßin lix joskßil li Dios saß xbêneb ut incßaß quixsach ruheb.
23Y trató de destruirlos, A no haberse puesto Moisés su escogido al portillo delante de él, A fin de apartar su ira, para que no los destruyese.
24Xban nak incßaß queßxpâb li râtin li Dios, eb laj Israel queßxtzßektâna li châbil naßajej li quiqßueheß raj reheb.
24Empero aborrecieron la tierra deseable: No creyeron á su palabra;
25Nak cuanqueb saß lix muhebâleb, queßxcuechßi rix li Kâcuaß Dios ut incßaß queßraj rabinquil li cßaßru quixye.
25Antes murmuraron en sus tiendas, Y no oyeron la voz de Jehová.
26Joßcan nak li Dios quixye reheb nak tixcanabeb chi câmc saß li chaki chßochß.
26Por lo que alzó su mano á ellos, En orden á postrarlos en el desierto,
27Ut quixye ajcuiß reheb nak tixcubsi xcuanquileb li ralal xcßajoleb nak tixchaßchaßi ruheb saß eb li tenamit li incßaß nequeßxlokßoni li Dios.
27Y humillar su simiente entre las gentes, Y esparcirlos por las tierras.
28Saß li naßajej Peor queßxlokßoni li yîbanbil dios Baal ut queßxcuaß li tzacaêmk li queßxmayeja chiruheb li yîbanbil dios li incßaß yoßyôqueb.
28Allegáronse asimismo á Baalpeor, Y comieron los sacrificios de los muertos.
29Xban li mâusilal li queßxbânu queßxchikß xjoskßil li Dios. Ut li Dios quixqßue jun yajel saß xbêneb ut nabaleb queßcam.
29Y ensañaron á Dios con sus obras, Y desarrollóse la mortandad en ellos.
30Quicuacli chak laj Finees ut cô chixcamsinquil li cuînk li quicßamoc xbeheb chixbânunquil li mâc. Ut riqßuin xcamic li cuînk aßin, quinumeß li yajel li quiqßueheß saß xbêneb xban li Dios.
30Entonces se levantó Phinees, é hizo juicio; Y se detuvo la plaga.
31Ut li Dios quixqßue retal li us li quixbânu laj Finees ut tixqßue saß xchßôl chi junelic kße cutan.
31Y fuéle contado á justicia De generación en generación para siempre.
32Ut queßxchikß cuißchic xjoskßil li Dios nak cuanqueb aran cuan cuiß li haß Meriba. Ut xban eb aßan quixcßul raylal laj Moisés.
32También le irritaron en las aguas de Meriba: E hizo mal á Moisés por causa de ellos;
33Xban nak yô xjoskßil riqßuineb, laj Moisés quixye li cßaßru quiraj aßan chi incßaß quixqßue retal li cßaßru quixye.
33Porque hicieron se rebelase su espíritu, Como lo expresó con sus labios.
34Li Dios quixye reheb nak tento teßxsach ruheb li tenamit li nequeßlokßonin jalanil dios. Abanan eb laj Israel incßaß queßxbânu joß quiyeheß reheb xban li Dios.
34No destruyeron los pueblos Que Jehová les dijo;
35Queßxjunaji ban ribeb riqßuineb ut queßoc chixbânunquil li cßaßru nequeßxbânu eb aßan.
35Antes se mezclaron con las gentes, Y aprendieron sus obras.
36Eb lix tenamit li Dios queßxlokßoni li yîbanbil dios ut xban li mâc aßan queßxqßue ribeb chi sachecß.
36Y sirvieron á sus ídolos; Los cuales les fueron por ruina.
37Queßxmayejaheb li ralal xcßajoleb chiruheb li mâus aj musikßej aßan.
37Y sacrificaron sus hijos y sus hijas á los demonios;
38Mâcßaßeb xmâc li ralal xcßajoleb, abanan queßxcamsi ut queßxmayeja lix quiqßuel chiruheb lix dioseb laj Canaán. Ut queßxmux ru li chßochß riqßuin lix quiqßueleb.
38Y derramaron la sangre inocente, la sangre de sus hijos y de sus hijas, Que sacrificaron á los ídolos de Canaán: Y la tierra fué contaminada con sangre.
39Queßxmux ajcuiß ribeb aßan xban li mâusilal queßxbânu. Chanchan queßcoßbêtac queßyumbêtac xban nak queßxtzßektâna li tzßakal Dios ut queßxlokßoni li yîbanbil dios.
39Contamináronse así con sus obras, Y fornicaron con sus hechos.
40Cßajoß nak quijoskßoß li Dios saß xbêneb lix tenamit. Joßcan nak quixtzßektânaheb.
40Encendióse por tanto el furor de Jehová sobre su pueblo, Y abominó su heredad:
41Quixkßaxtesiheb rubel xcuanquil li jalaneb xtenamit li nequeßxlokßoni li yîbanbil dios. Ut aßaneb chic queßnumta saß xbêneb.
41Y entrególos en poder de las gentes, Y enseñoreáronse de ellos los que los aborrecían.
42Eb li xicß nequeßiloc reheb queßxrahobtesiheb ut aßaneb chic li cuanqueb xcuanquil saß xbêneb laj Israel.
42Y sus enemigos los oprimieron, Y fueron quebrantados debajo de su mano.
43Li Kâcuaß nabal sut quixcoleb lix tenamit. Abanan eb aßan queßxkßetkßeti ribeb chiru. Aß ajcuiß li mâusilal li queßxbânu, aßan ajcuiß li quisachoc reheb.
43Muchas veces los libró; Mas ellos se rebelaron á su consejo, Y fueron humillados por su maldad.
44Abanan, usta yôqueb chixbânunquil li incßaß us, li Dios quiril xtokßobâleb ru nak cuanqueb saß raylal ut quirabi nak nequeßayaynac xban li raylal li yôqueb chixcßulbal.
44El con todo, miraba cuando estaban en angustia, Y oía su clamor:
45Quijulticoß re li contrato li quixbânu riqßuineb ut xban nak kßaxal nim li ruxtân, quixjal xcßaßux ut quixtenkßaheb cuißchic.
45Y acordábase de su pacto con ellos, Y arrepentíase conforme á la muchedumbre de sus miseraciones.
46Li Dios quixjal lix cßaßuxeb li tenamit li queßnumta saß xbêneb laj Israel re nak incßaß chic teßxbânu raylal reheb.
46Hizo asimismo tuviesen de ellos misericordia todos los que los tenían cautivos.
47At Kâcuaß, at nimajcual Dios, choâcol taxak. Ut choâcuisi taxak saß xyânkeb li jalaneb xtenamit. Choâcßam taxak saß li kanaßaj re nak naru tobantioxînk châcuu. Chikalokßoni taxak âcuu chi sa saß kachßôl.Chikaqßuehak taxak xlokßal li Kâcuaß li nimajcual Dios chi junelic kße cutan, li kaDios lâo aj Israel. Ut chixjunileb taxak li tenamit teßxye: Joßcan taxak. Lokßoninbil taxak li Kâcuaß.
47Sálvanos, Jehová Dios nuestro, Y júntanos de entre las gentes, Para que loemos tu santo nombre, Para que nos gloriemos en tus alabanzas.
48Chikaqßuehak taxak xlokßal li Kâcuaß li nimajcual Dios chi junelic kße cutan, li kaDios lâo aj Israel. Ut chixjunileb taxak li tenamit teßxye: Joßcan taxak. Lokßoninbil taxak li Kâcuaß.
48Bendito Jehová Dios de Israel, Desde el siglo y hasta el siglo: Y diga todo el pueblo, Amén. Aleluya.