¹(다윗의 기념케 하는 시) 여호와여, 주의 노로 나를 책하지 마시고 분노로 나를 징계치 마소서

¹(Un psalm al lui David. Spre aducere aminte.) Doamne, nu mă mustra în mînia Ta, şi nu mă pedepsi în urgia Ta.

²주의 살이 나를 찌르고 주의 손이 나를 심히 누르시나이다

²Căci săgeţile Tale s'au înfipt în mine, şi mîna Ta apasă asupra mea.

³주의 진노로 인하여 내 살에 성한 곳이 없사오며 나의 죄로 인하여 내 뼈에 평안함이 없나이다

³N'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mîniei Tale; nu mai este nici o vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu.

⁴내 죄악이 내 머리에 넘쳐서 무거운 짐 같으니 감당할 수 없나이다

⁴Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sînt prea grele pentru mine.

⁵내 상처가 썩어 악취가 나오니 나의 우매한 연고로소이다

⁵Rănile mele miroasă greu şi sînt pline de coptură, în urma nebuniei mele.

⁶내가 아프고 심히 구부러졌으며 종일토록 슬픈 중에 다니나이다

⁶Sînt gîrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de întristare.

⁷내 허리에 열기가 가득하고 내 살에 성한 곳이 없나이다

⁷Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele, şi n'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea.

⁸내가 피곤하고 심히 상하였으매 마음이 불안하여 신음하나이다

⁸Sînt fără putere, zdrobit cu desăvîrşire; turburarea inimii mele mă face să gem.

⁹주여 나의 모든 소원이 주의 앞에 있사오며 나의 탄식이 주의 앞에 감추이지 아니하나이다

⁹Doamne, toate dorinţele mele sînt înaintea Ta, şi suspinurile mele nu-Ţi sînt ascunse.

¹⁰내 심장이 뛰고 내 기력이 쇠하여 내 눈의 빛도 나를 떠났나이다

¹⁰Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte, şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.

¹¹나의 사랑하는 자와 나의 친구들이 나의 상처를 멀리하고 나의 친척들도 멀리 섰나이다

¹¹Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea, şi rudele mele stau de o parte.

¹²내 생명을 찾는 자가 올무를 놓고 나를 해하려는 자가 괴악한 일을 말하여 종일토록 궤계를 도모하오나

¹²Ceice vor să-mi ia viaţa îşi întind cursele; ceice-mi caută nenorocirea, spun răutăţi, şi toată ziua urzesc la înşelătorii.

¹³나는 귀먹은 자 같이 듣지 아니하고 벙어리 같이 입을 열지 아니하오니

¹³Iar eu sînt ca un surd, n'aud; sînt ca un mut, care nu deschide gura.

¹⁴나는 듣지 못하는 자 같아서 입에는 변박함이 없나이다

¹⁴Sînt ca un om, care n'aude, şi în gura căruia nu este niciun răspuns.

¹⁵여호와여, 내가 주를 바랐사오니 내 주 하나님이 내게 응락하시리이다

¹⁵Doamne, în Tine nădăjduiesc; Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!

¹⁶내가 말하기를 두렵건대 저희가 내게 대하여 기뻐하며 내가 실족할 때에 나를 향하여 망자존대할까 하였나이다

¹⁶Căci zic: ,,Nu îngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine, şi să se fudulească împotriva mea, cînd mi se clatină piciorul!``

¹⁷내가 넘어지게 되었고 나의 근심이 항상 내 앞에 있사오니 내 죄악을 고하고 내 죄를 슬퍼함이니이다

¹⁷Căci sînt aproape să cad, şi durerea mea este totdeauna înaintea mea.

¹⁸내 원수가 활발하며 강하고 무리하게 나를 미워하는 자가 무수하오며

¹⁸Îmi mărturisesc fărădelegea, mă doare de păcatul meu.

¹⁹또 악으로 선을 갚는 자들이 내가 선을 좇는 연고로 나를 대적하나이다

¹⁹Dar vrăjmaşii mei sînt plini de viaţă şi plini de putere; ceice mă urăsc fără temei, sînt mulţi la număr.

²⁰여호와여, 나를 버리지 마소서 나의 하나님이여, 나를 멀리하지 마소서

²⁰Ei îmi întorc rău pentru bine, îmi sînt potrivnici, pentrucă eu urmăresc binele.

²¹

²¹Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeule, nu Te depărta de mine!

²²

²²Vino degrabă în ajutorul meu, Doamne, Mîntuirea mea!