¹(아삽의 시) 하나님이 참으로 이스라엘 중 마음이 정결한 자에게 선을 행하시나

¹(Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.

²나는 거의 실족할 뻔 하였고 내 걸음이 미끄러질 뻔 하였으니

²Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!

³이는 내가 악인의 형통함을 보고 오만한 자를 질시하였음이로다

³Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.

⁴저희는 죽는 때에도 고통이 없고 그 힘이 건강하며

⁴Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.

⁵타인과 같은 고난이 없고 타인과 같은 재앙도 없나니

⁵N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.

⁶그러므로 교만이 저희 목걸이요 강포가 저희의 입는 옷이며

⁶Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.

⁷살찜으로 저희 눈이 솟아나며 저희 소득은 마음의 소원보다 지나며

⁷Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.

⁸저희는 능욕하며 악하게 압제하여 말하며 거만히 말하며

⁸Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,

⁹저희 입은 하늘에 두고 저희 혀는 땅에 두루 다니도다

⁹îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.

¹⁰그러므로 그 백성이 이리로 돌아와서 잔에 가득한 물을 다 마시며

¹⁰Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,

¹¹말하기를 하나님이 어찌 알랴 지극히 높은 자에게 지식이 있으랴 하도다

¹¹şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?``

¹²볼지어다 ! 이들은 악인이라 항상 평안하고 재물은 더 하도다

¹²Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.

¹³내가 내 마음을 정히 하며 내 손을 씻어 무죄하다 한 것이 실로 헛되도다

¹³Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:

¹⁴나는 종일 재앙을 당하며 아침마다 징책을 보았도다

¹⁴căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.

¹⁵내가 만일 스스로 이르기를 내가 이렇게 말하리라 하였더면 주의 아들들의 시대를 대하여 궤휼을 행하였으리이다

¹⁵Dacă aş zice: ,,Vreau să vorbesc ca ei,`` iată că n'aş fi credincios neamului copiilor Tăi.

¹⁶내가 어찌면 이를 알까 하여 생각한즉 내게 심히 곤란하더니

¹⁶M'am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi -a fost truda,

¹⁷하나님의 성소에 들어갈 때에야 저희 결국을 내가 깨달았나이다

¹⁷pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.

¹⁸주께서 참으로 저희를 미끄러운 곳에 두시며 파멸에 던지시니

¹⁸Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.

¹⁹저희가 어찌 그리 졸지에 황폐되었는가 놀람으로 전멸하였나이다

¹⁹Cum sînt nimiciţi într'o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr'un sfîrşit năpraznic.

²⁰주여, 사람이 깬 후에는 꿈을 무시함같이 주께서 깨신 후에 저희 형상을 멸시하시리이다

²⁰Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!

²¹내 마음이 산란하며 내 심장이 찔렸나이다

²¹Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,

²²내가 이같이 우매 무지하니 주의 앞에 짐승이오나

²²eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.

²³내가 항상 주와 함께하니 주께서 내 오른손을 붙드셨나이다

²³Însă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m'ai apucat de mîna dreaptă;

²⁴주의 교훈으로 나를 인도하시고 후에는 영광으로 나를 영접하시리니

²⁴mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.

²⁵하늘에서는 주 외에 누가 내게 있리요 땅에서는 주 밖에 나의 사모할 자 없나이다

²⁵Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine.

²⁶내 육체와 마음은 쇠잔하나 하나님은 내 마음의 반석이시요 영원한 분깃이시라

²⁶Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire.

²⁷대저 주를 멀리하는 자는 망하리니 음녀 같이 주를 떠난 자를 주께서 다 멸하셨나이다

²⁷Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.

²⁸하나님께 가까이 함이 내게 복이라 내가 주 여호와를 나의 피난처로 삼아 주의 모든 행사를 전파하리이다

²⁸Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.