¹(아삽의 시) 하나님이 하나님의 회 가운데 서시며 재판장들 중에서 판단하시되

¹(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.

²너희가 불공평한 판단을 하며 악인의 낯 보기를 언제까지 하려느냐 셀라

²-,,Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? -

³가난한 자와 고아를 위하여 판단하며 곤란한 자와 빈궁한 자에게 공의를 베풀지며

³Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,

⁴가난한 자와 궁핍한 자를 구원하여 악인들의 손에서 건질찌니라 하시는도다

⁴Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mîna celor răi.``

⁵저희는 무지무각하여 흑암 중에 왕래하니 땅의 모든 터가 흔들리도다

⁵Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep'nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.

⁶내가 말하기를 너희는 신들이며 다 지존자의 아들들이라 하였으나

⁶Eu am zis: ,,Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.``

⁷너희는 범인 같이 죽으며 방백의 하나 같이 엎더지리로다

⁷Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.`` -

⁸하나님이여, 일어나사 세상을 판단하소서 모든 열방이 주의 기업이 되겠음이니이다

⁸Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale.