1¶ Inaianei ia e kataina mai ana ahau e te hunga tamariki rawa i ahau, e te hunga kihai nei ahau i whakaae kia uru o ratou matua ki roto ki nga kuri o taku kahui.
1Şi acum!... Am ajuns de rîsul celor mai tineri de cît mine, pe ai căror părinţi nu -i socoteam vrednici să -i pun printre cînii turmei mele.
2Ae ra, hei aha maku te kaha o o ratou ringa? He hanga pirau nei hoki to ratou koroheketanga.
2Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor, cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrîneţă?
3Tupuhi ana ratou i te rawakore, i te hemokai; e ngau ana ratou i te oneone pakapaka, i roto i te pouritanga o te tuhea, o te ururua.
3Sfrijiţi de sărăcie şi foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii.
4E whawhaki ana ratou i nga marou i roto o nga rakau ririki; a ko nga pakiaka hunipa hei kai ma ratou.
4Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, şi n'au ca pîne de cît rădăcina de bucsau.
5He mea pei atu ratou i roto i nga tangata; e karangarangatia ana ratou ano he tahae.
5Sînt izgoniţi din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.
6Me noho rawa atu ratou i nga kapiti o nga awaawa, i nga waro o te whenua, i nga kamaka.
6Locuiesc în văi îngrozitoare, în peşterile pămîntului şi în stînci.
7Tangi a kaihe ana ratou i roto i nga rakau ririki; huihuia ana ratou ki raro i nga ongaonga.
7Urlă printre stufişuri, şi se adună supt mărăcini.
8He tamariki ratou na nga kuware, ae ra, he tamariki na te hunga ingoakore; he hunga i patua atu i runga i te whenua.
8Fiinţe mîrşave şi dispreţuite, -sînt izgoniţi din ţară.
9Inaianei ia kua waiho ahau hei waiata ma ratou, ae, hei whakatauki ma ratou.
9Şi acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor, am ajuns de batjocura lor.
10E whakarihariha mai ana ratou ki ahau, e neke rawa atu ana i ahau, a kahore e kaiponuhia e ratou te huware ki toku mata.
10Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în faţă.
11Kua oti hoki tana aho te wewete e ia, a e whakatupuria kinotia ana ahau e ia, a kua tukua e ratou te paraire i toku aroaro.
11Nu se mai sfiesc şi mă înjosesc, nu mai au niciun frîu înaintea mea.
12I te taha ki matau ka ara te marea; taia ana e ratou oku waewae, a akina ana nga ara o a ratou whakangaromanga ki ahau.
12Ticăloşii aceştia se scoală la dreapta mea, şi îmi împing picioarele, şi îşi croiesc cărări împotriva mea ca să mă peardă.
13E taka kino ana ratou i toku ara, e whakatupu ana i te he moku, a kahore he hoa mahi mo ratou.
13Îmi nimicesc cărarea şi lucrează ca să mă prăpădească, ei, cărora nimeni nu le-ar veni în ajutor.
14Rite tonu ki te wai nui e pakaru mai ana to ratou haerenga mai: i taua whakangaromanga nei, huri mai ana ratou ki runga ki ahau:
14Ca printr'o largă spărtură străbat spre mine, se năpustesc supt pocnetul dărîmăturilor.
15¶ Kua tahuri mai nga whakawehi ki ahau, e aru ana ratou i toku whakaaro rangatira ano he hau; ko te whakahauora moku, pahemo ke ana ano he kapua.
15Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vînt, ca un nor a trecut fericirea mea.
16Na inaianei kua maringi toku wairua i roto i ahau: mau pu ahau i nga ra o te tangi.
16Şi acum, mi se topeşte sufletul în mine, şi m'au apucat zilele suferinţei.
17I te po e werohia ana oku wheua i roto i ahau; kahore hoki he okiokinga o nga mamae e ngau nei i ahau.
17Noaptea mă pătrunde şi-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează.
18He kaha nui no toku mate i ahua ke ai toku kakahu; e awhi nei i ahau, e penei ana me te whiri o toku koti.
18De tăria suferinţei haina îşi pierde faţa, mi se lipeşte de trup ca o cămaşă.
19Kua maka ahau e ia ki te paru, kua rite ahau ki te puehu, ki te pungarehu.
19Dumnezeu m'a aruncat în noroi, şi am ajuns ca ţărîna şi cenuşa.
20E tangi ana ahau ki a koe, heoi kahore koe e whakao mai ki ahau; e tu ana, heoi ka titiro kau mai koe ki ahau.
20Strig către Tine, şi nu-mi răspunzi; stau în picioare, şi nu mă vezi.
21Kua huri ke, kua kino tau mahi ki ahau: ko te kaha o tou ringa kei te tukino i ahau.
21Eşti fără milă împotriva mea, lupţi împotriva mea cu tăria mînii Tale.
22Kua hapainga ake ahau e koe ki te hau, a meinga ana tera e koe hei hoiho moku; a whakamotitia iho ahau e koe i roto i te tupuhi.
22Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, şi mă nimiceşti cu suflarea furtunii.
23E mohio ana hoki ahau tera ahau e kawea e koe ki te mate, ki te whare hoki i whakaritea mo te hunga ora katoa.
23Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toţi cei vii.
24E kore ano ia tona ringa e totoro iho ki te urupa; ahakoa hei mate mona ka mea ia ki te karanga, he whakaaro ki enei mea.
24Dar cel ce se prăbuşeşte nu-şi întinde mînile? Cel în nenorocire nu cere ajutor?
25Kihai ianei ahau i tangi ki te tangata he mate nei tona? kihai ranei toku wairua i pouri ki te rawakore?
25Nu plîngeam eu pe cel amărît? N'avea inima mea milă de cel lipsit?
26I ahau i tatari ai ki te pai, heoi kua tae mai te kino; tumanako atu ana ahau ki te marama, heoi kua tae mai te pouri.
26Mă aşteptam la fericire, şi cînd colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, şi cînd colo, a venit întunerecul.
27Ko oku whekau, me te mea e koropupu ana, te ata takoto; haukotia mai ana ahau e nga ra o te tangi.
27Îmi ferb măruntaiele fără încetare, m'au apucat zilele de durere.
28E haereere pouri ana ahau, kahore he ra; ko taku whakatikanga ake i roto i te whakaminenga, ka karanga awhina.
28Umblu înegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare, şi strig ajutor.
29Hei teina ahau ki nga tarakona, hei hoa mo nga ruru.
29Am ajuns frate cu şacalii, tovarăş cu struţii.
30Ko toku kiri mangu tonu, e ngahoro ana i ahau, kaia ana oku wheua i te wera.
30Pielea mi se înegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.
31No reira i tahuri ke ai taku hapa ki te tangi, me taku okana ki te reo o te hunga e uhunga ana.
31Arfa mea s'a prefăcut în instrument de jale, şi cavalul meu scoate sunete plîngătoare.