¹¶ Kua oti taku kawenata ki oku kanohi; kia whakaaroaro ahau hei aha ki te kotiro?

¹Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

²He aha ta te Atua wahi e tuwha mai ai i runga? He aha ta te Kaha Rawa taonga tupu i te wahi tiketike?

²Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?

³He teka ianei he whakangaromanga mo te tangata kino? he whiu mo nga kaimahi o te he?

³Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

⁴He teka ianei e kitea ana e ia oku ara, e taua ana e ia oku hikoinga katoa?

⁴N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

⁵Ki te mea i haere ahau i runga i te tekateka noa, a i hohoro toku waewae ki te tinihanga;

⁵Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:

⁶Kia paunatia ahau i runga i te pauna tika, kia mohio ai te Atua ki toku tapatahi:

⁶să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!

⁷Ki te mea i kotiti ke toku hikoinga i te ara, a i whai toku ngakau i oku kanohi; a ki te mea i mau te tongi ki oku ringa;

⁷De mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,

⁸Kati, ko ahau hei whakato, a ma tetahi atu e kai; ae ra, tukua nga hua o taku mara kia hutia atu.

⁸atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!

⁹¶ Ki te mea i whakawairangitia toku ngakau e te wahine, a i whanga ahau i te tatau o toku hoa;

⁹Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,

¹⁰Heoi kia huri paraoa taku wahine ma tetahi atu, kia piko iho ano hoki nga tangata ke ki runga i a ia.

¹⁰atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!

¹¹He kino rawa hoki tera; ae ra, he he e tika ana kia whiua e nga kaiwhakawa:

¹¹Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

¹²He ahi hoki tera e kai ana ki te whakangaromanga rawa, poto noa aku hua katoa.

¹²un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

¹³Ki te mea i whakahaweatia e ahau te whakawa a taku pononga tane, a taku pononga wahine, i a raua e totohe ana ki ahau;

¹³De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

¹⁴Ka pehea ra ahau ina whakatika te Atua? He aha taku kupu e whakahoki ai ki a ia ina tae mai ia ki te titiro?

¹⁴ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?

¹⁵He teka ranei na toku kaihanga ia i hanga i roto i te kopu? a nana, na te kotahi, i whai ahua ai maua i roto i te puku?

¹⁵Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

¹⁶¶ Ki te mea i kaiponuhia e ahau ta nga rawakore i hiahia ai, a meinga ana e ahau nga kanohi o te pouaru kia pau i te minamina;

¹⁶Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

¹⁷Ki te mea ranei i kainga taku maramara e toku kotahi, a kihai te pani i kai i tetahi wahi;

¹⁷dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

¹⁸He mea whakatupu ia naku no toku taitamarikitanga ra ano me te mea ko tona papa ahau: ko te pouaru he mea arahi naku no te kopu ra ano o toku whaea;

¹⁸eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;

¹⁹Ki te mea i kite ahau i tetahi e tata ana ki te mate, he kore no te kakahu, a kahore he uhi mo te rawakore;

¹⁹dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,

²⁰Ki te mea kihai tona hope i whakapai ki ahau, a kihai ia i mahana i nga huruhuru o taku kahui:

²⁰fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

²¹Ki te mea i ara toku ringa hei pehi i te pani, i toku kitenga he awina tera moku kei te kuwaha;

²¹dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

²²Na kia marere atu toku pokohiwi i roto i te peke, kia whati te takakau o toku ringa.

²²atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!

²³Ko te whiu hoki a te Atua taku i wehi ai; kihai hoki i taea e ahau te aha i tona nui.

²³Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

²⁴¶ Ki te mea i u toku whakaaro ki te koura, a i mea ahau ki te koura parakore, Ko koe taku e whakawhirinaki atu ai;

²⁴Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;

²⁵Ki te mea i koa ahau ki te maha o oku rawa, a ki te nui o ta toku ringa i whiwhi ai;

²⁵dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

²⁶Ki te mea i kite ahau i te ra e whiti ana, i te marama ranei e haere ana i tona tiahotanga;

²⁶dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,

²⁷A ka kumea pukutia atu toku ngakau, ka kihia toku ringa e toku mangai:

²⁷şi dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:

²⁸Na he kino tenei hei whiunga ma nga kaiwhakawa: he teka hoki naku ki te Atua i runga.

²⁸şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

²⁹Ki te mea i koa ahau ki te whakangaromanga o te tangata i kino ki ahau, i whakaara ake ranei i ahau i te panga o te he ki a ia;

²⁹Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

³⁰Ae, kihai ahau i tuku i toku mangai kia hara, kihai i whai kia kanga tona wairua;

³⁰eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

³¹Ki te mea kahore nga tangata o toku teneti i mea, Tena koa te tangata kihai nei i makona i tona kikokiko?

³¹dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`

³²Kihai te manene i moe i waho; i whakatuwheratia ano e ahau oku tatau ki te tangata haere;

³²Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

³³¶ Ki te mea i pera ahau me Arama, i hipoki i oku he, i huna i toku kino ki roto ki toku uma;

³³dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

³⁴I wehi hoki ahau i te huihui nui, i mataku ki te whakahawea a nga hapu, a whakarongo kau ana, kihai hoki i puta ki waho

³⁴pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...

³⁵Aue, me i whakarongo mai tetahi ki ahau! Nana, tenei taku tohu, ma te Kaha Rawa e whakahoki mai he kupu ki ahau; me i ahau noa te pukapuka i tuhituhia e toku hoariri!

³⁵Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?

³⁶Ina, kua amohia e ahau i runga i toku pokohiwi; kua herea e ahau hei karauna moku.

³⁶Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;

³⁷Kua whakaaturia e ahau ki a ia te maha o oku hikoinga; rite tonu ki ta te rangatira taku whakatata atu ki a ia.

³⁷să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

³⁸Ki te tangi taku oneone, he whakahe ki ahau, ki te uru ano ona moa ki te aue,

³⁸Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;

³⁹Ki te mea i kainga e ahau ona hua, he mea kihai i utua, a naku ranei ona ariki i mate ai,

³⁹dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

⁴⁰Na, kia riro pu te witi i te tataramoa, te parei i te taru kino. Heoi ano nga korero a Hopa.

⁴⁰atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.