¹¶ E taku tama, ki te mea ko tau hei whakakapi mo ta tou hoa, ki te mea kua papaki tou ringa mo te tangata ke,

¹Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

²Kua oti koe te mahanga e nga kupu a tou mangai, kua mau koe i nga kupu a tou mangai.

²dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

³Meinga tenei inaianei, e taku tama, kia ora ai koe, he mea hoki kua taka koe ki roto ki te ringa o tou hoa; haere whakaiti i a koe, a ka tohe ki tou hoa.

³fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

⁴Kei tukua iho te moe ki ou kanohi; kei tunewha ou kamo.

⁴Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

⁵Whakaora i a koe ano he anaterope i roto i te ringa o te kaiwhai, ano he manu i roto i te ringa o te kaihopu.

⁵Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

⁶¶ Haere ki te popokorua, e te tangata mangere, matakitakina iho ona ara, kia nui ai ou whakaaro:

⁶Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

⁷Kahore nei ona kaitohutohu, ona kaitirotiro, ona rangatira,

⁷Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

⁸Heoi e mahi kai ana mana i te raumati, e kohikohi ana i te kai mana i te kotinga witi.

⁸totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

⁹Kia pehea ake te roa o tau takoto, e te tangata mangere? A hea koe maranga ai i tau moe?

⁹Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

¹⁰Kia iti ake nei te wahi e parangia ai, kia iti ake nei te moe, kia iti ake te kotuinga o nga ringa i a koe e takoto na:

¹⁰Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

¹¹Na ka rite ki te kaipahua te putanga mai o te muhore ki a koe, tou rawakore, ano he tangata he patu nei tana.

¹¹Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹²¶ Ko te tangata kahore ona painga, ko te tangata hara, e haereere ana me te mangai tu ke;

¹²Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

¹³E whakakini ana ona kanohi, e korero ana ona waewae, e tuhi ana ona maihao;

¹³clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

¹⁴Kei roto te whanoke i tona ngakau, e whakatakoto ana ia i te kino i nga wa katoa; e rui ana ia i te ngangare.

¹⁴Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

¹⁵Mo reira ka huaki tata te aitua ki a ia; e kore e aha ka whatiia ia, te taea te rongoa.

¹⁵De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

¹⁶E ono nga mea e kino ana ki a Ihowa; ae ra, e whitu nga mea e whakariharihangia ana e ia:

¹⁶Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

¹⁷Ko te kanohi whakakake, ko te arero teka, ko nga ringa whakaheke i te toto harakore;

¹⁷ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

¹⁸He ngakau e whakatakoto ana i nga whakaaro kikino, he waewae e hohoro ana te rere ki te hianga;

¹⁸inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

¹⁹He kaiwhakaatu teka e korero teka ana, ko te tangata hoki e rui ana i te ngangare ki waenganui i nga tuakana, i nga teina.

¹⁹martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

²⁰¶ E taku tama, puritia te whakahau a tou papa, kaua hoki e whakarerea te ture a tou whaea:

²⁰Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

²¹Kia mau tonu te takai ki tou ngakau, heia ki tou kaki.

²¹leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

²²Ko tou kaiarahi ano tera ina haere koe; mana koe e tiaki ina takoto koe; ka korero mai ano ki a koe; ina ara koe.

²²Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

²³He rama hoki te whakahau; a he marama te ture; ko nga riringa hoki, e whakaako ana, he ara ki te ora;

²³Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

²⁴Hei tiaki i a koe kei he i te wahine kino, i te whakapati a te arero o te wahine ke.

²⁴Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

²⁵Kei hiahia koe ki tona ataahua i roto i tou ngakau; kei mau ano koe i ona kamo.

²⁵N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

²⁶Ko te tukunga iho o te tangata he wahi taro, he mea mo te wahine kairau; ko ta te wahine purema e whai ana ko te wairua utu nui.

²⁶Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

²⁷E taea ranei e te tangata te tango i te ahi ki roto ki tona uma, a e kore ona kakahu e wera?

²⁷Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

²⁸E taea ranei e tetahi te haere i runga i nga waro ratarata, a e kore ona waewae e hunua?

²⁸Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

²⁹Ka pera ano te tangata e haere ana ki te wahine a tona hoa; e kore e kore ka whiua te tangata e pa ana ki a ia.

²⁹Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

³⁰E kore e whakahaweatia e te tangata te tahae, ki te tahaetia e ia he mea e makona ai tona wairua i a hiakai ia.

³⁰Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

³¹Otiia ki te kitea ia, kia takiwhitu ana e whakautu ai; me homai e ia nga rawa katoa o tona whare.

³¹Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

³²Ko te tangata e puremu ana ki te wahine, kahore ona mohio: ko te tangata e pera ana, kei te whakangaro ia i tona wairua.

³²Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³³He kaiakiko, he whakama te wahi mona; e kore ano tona ingoa kino e horoia atu.

³³Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

³⁴He riri nui hoki na te tangata te hae; e kore ano e tohungia e ia i te ra rapu utu.

³⁴Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

³⁵E kore ia e manako ki tetahi utu; e kore hoki e tatu tona ngakau, ahakoa he nui au hakari e tapae ai.

³⁵nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.