¹Lungtang kisakkholna mihinga ahi: himahleh lei dawnna TOUPA akipan ahi.

¹Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

²Mihing lampi tengteng amah mit ah a sianga: himahleh TOUPAN khate a buk jel hi.

²Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

³TOUPA kiangah na nasepte kemsak inla, huan na ngaihtuahnate hihkipin a om ding hi.

³Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

⁴TOUPAN thil chiteng a tawpna dingin a bawlta: ahi, gilou nangawn gilou ni adingin.

⁴Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

⁵Mi chih lungtang kisathei TOUPA adingin kihhuai ahi; thei in, gawtlouhin a om kei ding.

⁵Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

⁶Chitna leh thutakin thulimlouhna suksiang ahi: huan TOUPA kihtaknain mite hoihlou akipan apai mang uh.

⁶Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

⁷Mihing lampiten TOUPA a suklungkim chiangin, a melmate nangawn amah toh kilem dingin a bawl hi.

⁷Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁸Diktatna toh tawmchik a hoihjaw diklouhna toh summuhna thupi sangin.

⁸Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

⁹Mihing lungtangin a lampi a ngaihtuaha: himahleh TOUPAN a kalsuante a bawlsak hi.

⁹Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

¹⁰Kumpipa muk ah pathian thu a om: a kamin vaihawmnate ah a talek kei ding hi.

¹⁰Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

¹¹Bukna dik leh tehna dik TOUPAA ahi uh: ip gikna tengteng a nasep ahi.

¹¹Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

¹²Kumpipate adingin gilou hih kihhuai ahi: mangtutphah lah diktatnaa hihkip ahi ngala.

¹²Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

¹³Muk diktatte kumpipate kipahna ahi; huan kuapeuh a dik a it uh.

¹³Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

¹⁴Kumpipa thangpaihna sihna sawltakte bang ahi: himahleh mi pilin a hihlungdam ding hi.

¹⁴Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¹⁵Kumpipa mel vakna ah hinna a om; huan a deihsakna vuah nanung meipi bang ahi.

¹⁵Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

¹⁶Pilna muh dangkaeng sangin nak hoihjawk hina e: ahi, theihsiamna muh dangka sanga tel jawk ding ahi.

¹⁶Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¹⁷Mi tang lamlian hoihlou akipana pai mang ahi: kuapeuh a lampi kemin a kha a hawi hi.

¹⁷Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁸Kisaktheihna siatna maah a paia, huan lungsim kiuangsak pukna maah.

¹⁸Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¹⁹Gentheite toh lungsim niamkiaka om a hoihjaw, kisathei toh gallak hawm sangin.

¹⁹Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

²⁰Kuapeuh thu limsakin hoih a mu ding: huan kuapeuh TOUPA a muang, aman nuam a sa hi.

²⁰Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

²¹Lungtang pil pilvang a chi ding uh; huan muk khumna in sinsiamna a pungsak hi.

²¹Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

²²Theihsiamna huai neia dingin hinna luikhuk ahi: himahleh mi haite bawlhoihna a haina uh ahi.

²²Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

²³Mi pil lungtangin a kam a hilha, huan a muk ah sinsiamna a behlap hi.

²³Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

²⁴Thu kipahhuai khuaizu-khak bang ahi, khaa dia khum, guhte adia damna.

²⁴Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

²⁵Mihing adia dika kilawm lampi a om, himahleh huai tawpna sihna lampite ahi.

²⁵Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

²⁶Semgim mi gilkialnain amaha dingin a semgima: a kamin lah huai amah akipan a lunggulh ngala.

²⁶Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

²⁷Mi thulimlouin siatna a ngaihtuah: huan a muk ah mei sa bang a om hi.

²⁷Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

²⁸Mi kiuangsakin kinakna a theh jaka: huan huauhatmiin lawm bulte a khen jak hi.

²⁸Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

²⁹Hiamgam min a inveng a khema, a hoihlou lam lampi ah a pi.

²⁹Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

³⁰Kuapeuh a mit si, thil hoihloua ngaih ding ahi; kuapeuh a muk chihin hoihlou a hontunsak nak hi.

³⁰Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

³¹Lutang kang thupina manglukhu ahi, diktatna lampi ah muhin a om hi.

³¹Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

³²Kuapeuh hehhak mihat sangin a hoihjaw; huan kuapeuh a lungsim thuzoh khopi lasangin.Angsungah ai a kisana; himahleh huaia hihpaisuakna jaw TOUPA akipan ahi.

³²Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

³³Angsungah ai a kisana; himahleh huaia hihpaisuakna jaw TOUPA akipan ahi.

³³Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -