¹Dawnna nemin thangpaihna a hei manga: himahleh thu siain hehna a tokthou hi.

¹Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

²Mi pil leiin theihna a gen dika: himahleh mi haite kamin haina a sung khia.

²Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

³TOUPA mitte mun chitengah a oma, hoihlou leh hoih veng gigein.

³Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

⁴Lei damthei hinna sing ahi: himahleh huaia kilawmlouhna kha sukkhapna ahi.

⁴Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

⁵Mi haiin a pa bawlhoihna a musita: himahleh kuapeuh salhna limsakin pilvanna a mu hi.

⁵Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

⁶Mi diktat in ah gou tampi a om: himahleh mi gilou summuhna buaina ahi.

⁶În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

⁷Mi pil mukten theihna a phalha: himahleh mihai lungtangin huchibangin a hih kei.

⁷Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

⁸Mi gilou kithoihna TOUPA adingin kihhuai ahi: himahleh mi tang thumna a kipahna ahi.

⁸Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

⁹Migilou lampi TOUPA adingin kihhuai ahi: himahleh kuapeuh diktatna jui a it hi.

⁹Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

¹⁰Lampi manghilhmi amah adingin bawlhohna haksatak a oma: huan kuapeuh taihilhna mudah a si ding.

¹⁰Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

¹¹Seol leh Abaddon TOUPA maah a om uh: mite tate lungtangte bangzah pheta tamzaw ade aw:

¹¹Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

¹²Musitmin salha om nuam a sa kei: mi pil kiang a juan kei ding hi.

¹²Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

¹³Lungtang nuamin mel kipak a bawla: himahleh lungtang dalhna jiakin lungsim a puakkham hi.

¹³O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

¹⁴Theihsiamna nei lungtangin theihna a zong: himahleh mi haite kam hainain a kivak hi.

¹⁴Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

¹⁵Gimthuak nite tengteng hoihlou ahi: himahleh kuapeuh lungtang kipakin ankuang luina a nei gige hi.

¹⁵Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

¹⁶Tawm chik a hoihjaw TOUPA launa toh, huaia gou thupi leh buaina sangin.

¹⁶Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

¹⁷Itna omnaa antehlouhing nekding a hoihjaw, bawngtal thau leh huaia muhdahna sangin.

¹⁷Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

¹⁸Mi thangpaiin kinialna a tokthoua: himahleh kuapeuh heh hakin kinakna a damsak hi.

¹⁸Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

¹⁹Thadah lampi ling daikalh bang ahi: himahleh mi tang lampi lam liana bawl ahi.

¹⁹Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

²⁰Tapa pilin pa kipak a bawla: himahleh mi haiin a nu a musit hi.

²⁰Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

²¹Pilna beia dingin haina nuamsakna ahi: himahleh theisiam miin a paina a tangsak hi.

²¹Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

²²Thupha omlouhna ah, thiltupte a vuaksuak: himahleh thupha gen tam na ah hihkipin a om uh.

²²Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

²³A kama dawnna ah min nuamsakna a nei: huan a huna thu khat, hoih hina mah e:

²³Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

²⁴Mi pil adingin hinna lampi a pai toua, nuai lama Seol akipan a pai mang theihna dingin.

²⁴Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

²⁵TOUPAN kisathei in a zungkalh khiak ding: himahleh meithai gamgi a hihkip ding.

²⁵Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

²⁶Lunggel giloute TOUPA adingin a kihhuaia: himahleh lungsim siangthoute thugen amah kipah lam ahi.

²⁶Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

²⁷Punnaa duhgawlin amah in a hihtuaia: himahleh kuapeuh thilpiak hua a hing ding.

²⁷Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

²⁸Mi diktat lungtangin dawng dingin a kisina: himahleh mi gilou kamin thil hoihlou a sung khia.

²⁸Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

²⁹TOUPA mi gilou akipan gamla ah a oma: himahleh mi diktat thumna a ja hi.

²⁹Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

³⁰Mitte vaknain lungtang a kipak saka: huan tanchin hoihin guhte a thausak hi.

³⁰O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

³¹Hinna taihilhnate ngaikhia bil mi pilte lakah a om gige ding.

³¹Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

³²Kuapeuh bawlhoihna nialin amah kha a musit ahi: Himahleh kuapeuh taihilhna ngaikhiain theihsiamna a mu hi.TOUPA kihtak pilna hilhna ahi; huan zahtakna maah kiniamkhiakna a pai hi.

³²Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

³³TOUPA kihtak pilna hilhna ahi; huan zahtakna maah kiniamkhiakna a pai hi.

³³Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -