¹Numei pil tengin a in a lama: himahleh mi haiin amah khutin a phel sia.

¹Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

²Amah tanaa omin Toupa a kihtaa: himahleh a lampitea hoihlouin amah a musit hi.

²Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

³Mi hai kam sungah kisaktheihna chiang a om: himahleh mi pil mukten huaite a hawi ding hi.

³În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

⁴Bawngtalte omlouhna ah, anpiakkuang a sianga: himahleh bawngtal hatna jiakin nakpia punna a om.

⁴Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

⁵Theihpih ginomin juau a gen kei ding: himahleh theihpih juautheiin juau a gen hi.

⁵Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

⁶Musittuin pilna a zonga, a mu kei hi: himahleh theihsiamna neia ding in theihna a baih hi.

⁶Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

⁷Mihai a omna ah lutin, amah ah theihna mukte na mu kei ding.

⁷Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

⁸Mi pilvang pilna a lampi theihsiam ahia: himahleh mi haite haina khemna ahi.

⁸Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

⁹Mi haiin mohna a nuihsana: himahleh mi tangte lakah hoih deihna a om hi.

⁹Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

¹⁰Lungtangin amah khatna a theia; huan mikhualin a nuamsakna a tokbuai kei hi.

¹⁰Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

¹¹Mi giloute in suksiatin a om ding: himahleh mi tang a pha ding hi.

¹¹Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

¹²Mihing adia lampi dika kilawm a oma, himahleh huai tawpna sihna lampite ahi.

¹²Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

¹³Lungtang nuihna nangawn lungkhamna ahia; huan vualnopna tawpna gikna ahi.

¹³De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

¹⁴Lungtanga nungtolhmi amah lampitea damsakin a om ding: huan mi hoih amah maha kipana hihlungkimin a om ding hi.

¹⁴Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

¹⁵Mi mawlin thu chih a uma: himahleh mi pilvangin a paina hoihtakin a en hi.

¹⁵Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

¹⁶Mi pilin a kihtaa, gilou akipan a pai mang: himahleh mi haiin musittakin a kipuaa, a kimuang.

¹⁶Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

¹⁷Kuapeuh heh baih haitakin a ta ding: huan ngaihtuah gilou mi huatin a om hi.

¹⁷Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

¹⁸Mi mawlin haina a luah ding: himahleh mipilvang theihna khuksakin a om ding.

¹⁸Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

¹⁹Hoih maah hoihlou a kuna; huan diktat kongpite ah gilou.

¹⁹Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

²⁰Genthei amah inveng mahmah muhdahin a om: himahleh hausain lawm tampi a nei hi.

²⁰Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

²¹A inveng musitin thil a hihkhiala: himahleh mi genthei hehpih, aman nuam a sa hi.

²¹Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

²²Hoihlou ngaihtuahte a paikhial kei umaw? himahleh chitna leh thutak hoih ngaihtuah kiangah a om ding.

²²În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

²³Sepgimna tengtengah phatuamna a om: himahleh mukte houlimna taksapna lam kia ah a pai.

²³Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

²⁴Mi pil manglukhu a hausakna uh ahia: himahleh mi haite haina a haina kia uh ahi.

²⁴Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

²⁵Theihpih dikin khate a suakta saka: himahleh juaute genin khemna a omsak.

²⁵Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

²⁶Toupa kiktakna ah muanna hat a oma: huan a nauten bukna mun a nei ding uh.

²⁶Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

²⁷Toupa kihtak hinna tuikhuk ahi, sihna thangte akipan paimangna dingin.

²⁷Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

²⁸Mipi tamna ah kupipa thupina a om: himahleh mipite omlouhna lal siatna ahi.

²⁸Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

²⁹Kuapeuh a heh hak theihsiamna thupi akipan ahi: himahleh kuapeuh lungtomin haina a tawisang hi.

²⁹Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

³⁰Lungtang hoih sa hinna ahi: himahleh hajatna guhte muatna ahi.

³⁰O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

³¹Kuapeuh genthei nuaisiahin a Bawlpa a simmoh hi: himahleh kuapeuh tasam tunga chitna neiin amah a zah.

³¹Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

³²Mi gilou a gilou hihnaa paih lutin a oma: himahleh mi diktatin a sihna ah lametna a nei hi.

³²Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

³³Theihsiamna nei lungtang ah pilna a khawla: himahleh mihaite sunglam panga om kitheihsakin a om.

³³Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

³⁴Diktatnain nam a tawisanga: himahleh khelhna mi kuapeuh adingin zahlakna ahi.Sikha pil taka gamta lamah kumpipa deihsakna a oma: himahleh zumna omsak tungah a thangpaihna a om hi.

³⁴Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

³⁵Sikha pil taka gamta lamah kumpipa deihsakna a oma: himahleh zumna omsak tungah a thangpaihna a om hi.

³⁵Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.