Paite

Romanian: Cornilescu

Proverbs

13

1Tapa pilin a pa hilhna a jaa: himahleh musittuin a salhna a za kei.
1Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -
2Min a kam gahin hoih a ne ding hi: himahleh lepchiah mi khain hiamgamna a ne ding hi.
2Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -
3Kuapeuh a kam vengin a hinna a voma: himahleh kuapeuh a mukte hong jain siatna a nei ding.
3Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
4Thadah khain a deiha, bangmah a neikei: himahleh thanuam kha thausakin a om ding.
4Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -
5Mi diktatin juau a hua: himahleh mi gilou huathuai ahia, zumna a tung sek.
5Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -
6Lampia mi tang amah diktatnain a veng: himahleh mikhial jaw gitlouhnain a man hi.
6Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
7Amah leh amah hausaa kibawl a om, himahleh bangmah a neikei: amah leh amah genthei a kibawl a om, himahleh hauhsakna thupi a nei hi.
7Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -
8Mihing hinna tatman a hausakna ahi: himahleh gentheiin vaulauna a za kei hi.
8Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -
9Mi diktat vakna a kipaka: himahleh mi gilou khawnvak a kithat ding.
9Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
10Kisaktheih jiakin kiselna kia a honga: himahleh hoihtaka thuhilh pilna ahi.
10Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
11Bangmahloua hauhsakna muh a kiam ding: himahleh sepgimna jiaka lakhawm a pung ding hi.
11Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -
12Lametna hal sawtin lungtang a china saka: himahleh deih a hongtun chiangin, hinna sing ahi.
12O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
13Kuapeuh thu musitin a tungah siatna a tun hi: himahleh kuapeuh thupiak kihta kipahmah piakin a om ding.
13Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
14Mi pil dan hinna tuikhuk ahi, sihna thangtea kipana paimangna ding.
14Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
15Theihsiamna hoihin deihsakna a piaa: himahleh lepchiah mi lampi a phok hi.
15O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
16Mi pilvang peuhmahin theihna tohin na a sema: himahleh mi haiin diklouhna a theh jak.
16Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
17Sawltak gilou hoihlou ah a puka: himahleh sikadingmi muanhuai danna ahi.
17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
18Gentheihna leh zumna bawlhoihna nial kiangah a om dia: himahleh salhna limsak zahtakin a om ding.
18Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
19Deih hihpichin khaa dingin a nuama: himahleh gilou akipan paimang mihaite adingin kihhuai ahi.
19Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -
20Mi pilte toh tonin, huchiin na pil ding: himahleh mi haite kithuahpihin huaijiakin a thuak ding.
20Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
21Hoihlouin mikhialte a delha: himahleh diktatmi hoiha thukin a om ding hi.
21Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
22Mi hoihin gouluah a tate tate kiangah a nutsiat; mikhial hausakna mi diktat adia kholkhawmin a om hi.
22Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -
23Genthei loukhouhna ah an tampi a om: himahleh diklouhna jiaka suksiat a om hi.
23Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
24Kuapeuh achiang zang louin a tapa a mudaha: himahleh amah itin amah thanuamtakin a sawi jel hi.Mi diktatin a kha lungkimna tanin a nea: himahleh mi gilou gilpi a tasam ding.
24Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
25Mi diktatin a kha lungkimna tanin a nea: himahleh mi gilou gilpi a tasam ding.
25Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -