¹Ginoma om mi genthei tuh mihau a muktea kilawm gen leh mi hai sangin a hoihjaw hi

¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

²Huailouin, kha theihna beia a om ding a hoih kei; Huan kuapeuh a khea man-gang a khial nak hi.

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

³Mihing hainain a lampi a hihsiaa; huan a lungtangin TOUPA a hek.

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

⁴Hausaknain lawmte tampi a behlapa; himahleh mi genthei a lawm akipan khemin a om.

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

⁵Theihpih taklou gawt louhin a om kei ding; huan kuapeuh juau gen a suak ta kei ding.

⁵Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

⁶Mi tampiin mi siam deihsakna a ngen ding ua; huan mi chih thilpiakte pia adingin lawm ahi.

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

⁷Mi genthei unaute tengtengin amah a hua ua; amah akipan bangchia gamlain ahia a lawmte a paiuh! Thutein amau a delha, himahleh a pai khin uh.

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

⁸Kuapeuh pilna muin a kha a ita; kuapeuh theihsiamna kemin hoih a mu ding hi.

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

⁹Theihpih taklou gawt louhin a om kei dinga; kuapeuh juau gen a mangthang ding.

⁹Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

¹⁰Nuamtat mi hai adingin a kilawm keia; sikha lalte tunga vaihawm a kilawm kei diak.

¹⁰Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

¹¹Mihing ngentelnain amah a hehhak saka; huan a tatlekna paikan a thupina ahi.

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹²Kumpipa thangpaihna humpinelkai humham bang ahi; himahleh a deihsakna loupa tunga daitui bang ahi.

¹²Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

¹³Tapa hai a pa tuahsiatna ahi; huan ji hanhat a intung keh gige ahi.

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

¹⁴In leh hauhsaknate pate akipan gouluah ahi: himahleh ji pil TOUPA akipan ahi.

¹⁴Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

¹⁵Thadahna nakpia ihmutna ah a paia; huan mi thadahin gilkial a thuak ding.

¹⁵Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹⁶Kuapeuh thupiak juiin a kha a kem; himahleh kuapeuh a lampitea pilvang lou a si ding.

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁷Kuapeuh genthei hehpihna neiin TOUPA adingin a leitawi saka, huan a thil hoih hih amah adin nawn ding.

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹⁸Lametna a om laiin na tapa sawi in; huan a siatna dingin na lungtang koih kip hen.

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁹Nakpitaka thangpai min gawtna a thuak ding: amah na hut khiak leh, huaituh na hih kik nawn kul ding ahi ngala.

¹⁹Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

²⁰Thupha ja inla, hilhna sangin, na tawpna nanunga na pil theihna dingin.

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

²¹Mihing lungtang ah thugel tampi a oma; himahleh TOUPA thupha, huaimah a ding ding hi.

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

²²Mihing deih thusam a migitna tehna ahi; huan mi genthei mijuauthei sangin a hoihjaw hi.

²²Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

²³TOUPA kihtak hinna lam zotna ahi; huan kuapeuh huai nei lungkimin a om gige ding; giloua vehin a om kei ding hi.

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

²⁴Mi thadahin kuangsung ah a khut a phuma, huchiin a kam ah huai tuh a hontun nawn ngap kei hi.

²⁴Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

²⁵Simmohhat sat in, mi mawlin pilvangdana sin ding; huan theih siamna nei salin, huan theihna a theisiam ding.

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁶Kuapeuh a pa tunga hiamgama, a nu delh mang, zumna omsak leh simmohna tun tapa ahi.

²⁶Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

²⁷Theihna thute akipana lammang lel din, ka tapa, hilhna jak tawp in.

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁸Theihpihmi phattuamna neilouin vaihawmna a simmoh: Huan mi gilou kamin thulimlouhna a nawmvalh hi.Muhsithatmi adingin vaihawmnate bawlkholhsa ahi, mihai nungjang adingin vuaknate.

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁹Muhsithatmi adingin vaihawmnate bawlkholhsa ahi, mihai nungjang adingin vuaknate.

²⁹Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.