¹Kumpipa lungtang Toupa khuta om ahi tuilampite bangain; a utna lamlam ah a hei hi.

¹Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

²Mihing lampi chiteng amah mit ah a dik a; himahleh TOUPAN lungtangte a buk hi.

²Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

³Diktatna leh vaihawmna hih kithoihna sangin TOUPA adingin a laktak jaw hi.

³A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

⁴Mit-hah sang leh, lungtang kisathei, mi gilou khawnvak nasan, khwlhna ahi.

⁴Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

⁵Mi pil ngaihtuahnaten hauhsakna lam kia a nawta; himahleh mi chih kinohhat taksapna lam kiaah a kinoh hi.

⁵Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

⁶Lei juautheia gou muh tuimei langkhat langkhata mutleng bang ahi; huaite zong min sihna a zong uh.

⁶Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

⁷Mi gilou hiamgamnain amaute a tai mang ding, vaihawmna hih a nial jiakun.

⁷Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

⁸Amah mohnaa dimpa lampi a kawi mahmah; himahleh misiangthou a hihleh, a thilhih a dik ahi.

⁸Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

⁹Intungvum ninga ten a hoihjaw, in zapisunga numei selhat toh ten sangin.

⁹Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

¹⁰Mi gilou khain hoihlou a deiha; a invengin a mit ah deihsakna a mu kei hi.

¹⁰Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

¹¹Muhsithatmi gawta a om chiangin, mi pil mawl bawl pilin a om hi; huan mi pil hilha a om chiangin, theihna a mu hi.

¹¹Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

¹²Mi diktatin mi gilou inkuan a ngaihtuah; mi giloute amau siatna dingin vuallela a omdan uh.

¹²Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

¹³Kuapeuh genthei kahnaa bil hum, amah leng a kap ding, himahleh jakin a om kei ding.

¹³Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¹⁴Aguka thilpiakin hehna a nemzou huan angsunga vantawiin heh mahmahna.

¹⁴Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

¹⁵Mi diktat adingin vaihawmna hih kipahna ahi, himahleh thulimlou hihte adingin siatna ahi.

¹⁵Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

¹⁶Theihsiamna lampi lampi akipan vak mang mi misite kikhopna ah a khawl ding.

¹⁶Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

¹⁷Kuapeuh nopbawlna it mi genthei ahi ding; kuapeuh uain leh sathau hai a hau kei ding uh.

¹⁷Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

¹⁸Mi gilou diktatmi adingin tatnasum ahia, huan mi lepchiah mi tang mun ah a hongpai hi.

¹⁸Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

¹⁹Gam keua ten a hoihjaw, numei kiselhat leh kinakhat kiang sangin.

¹⁹Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

²⁰Mi pil tenna ah gou leh sathau manpha a om; himahleh mi haiin huaituh a nawmvalh vek hi.

²⁰Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

²¹Kuapeuh diktatna leh chitna delhin hinna, diktatna leh zahtakhuaina a mu ding.

²¹Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

²²Mi pil mihatte khopi ah a kaha, huailaia muanna hatna a phel hi.

²²Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

²³Kuapeuh kamsima, pau louin buainate akipan a kha a kem hoih hi.

²³Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

²⁴Mi kasathei leh uang, amin muhsithat ahi, kisakthiehna otsaknain thil a hih jel hi.

²⁴Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

²⁵Thadahmi deihin amah a thata; a khutten sepgim a nial ngal uh.

²⁵Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

²⁶Nituma duhgawl taka huaiham a oma; himahleh mi diktatin a pia a, a it kei hi.

²⁶Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

²⁷Mi gilou kithoihna kikhuai ahi, lungsimgilou toh huau sem ahi de aw!

²⁷Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

²⁸Theihpih juauthei a mangthang ding; himahleh a ja min kalhvuallouhin thu a gending.

²⁸Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

²⁹Mi gilouin a maitang a taksaka himahleh mi tang ahihlebel, a lampite a bawlhoih hi.

²⁹Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

³⁰TOUPA kalhin pilna hiam theihsiamna hiam thupha hiam a om kei hi.Kidou ni adingin sakol bawlsa ahi; himahleh Vualzohna TOUPA ahi.

³⁰Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

³¹Kidou ni adingin sakol bawlsa ahi; himahleh Vualzohna TOUPA ahi.

³¹Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -