¹Mi giloute siatna dingin enlah ken, a kiang ua om ut sam ken:

¹Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

²A lungtang un lah nuaisiahna a sin ngala, huan a mukte un siatna thu a gen ahi.

²căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

³Pilna jiakin in lamin a oma; theihsiamnain hihkipin a om:

³Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

⁴Huan theihnain dantante hihdimin a om hausakna manpha leh nuamte tengtengin.

⁴prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

⁵Mi pil a hat: ahi, theihna miin hatna a pungsak.

⁵Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

⁶Pina pilin na galdouna bawl ding na hi ngala: huan thuhilhmi tampite ah bitna a om.

⁶Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

⁷Mi hai adingin pilna a sang lua: kongpi ah a kam ka kei.

⁷Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

⁸Kuapeuh hoihlou hih ngaihtuah, miten siatna deihmi a chi ding uh.

⁸Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

⁹Mi hai ngaihtuahna khelhna ahi: huan musitmi mite adingin kihhuai ahi.

⁹Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

¹⁰Vangsiat nia na bah leh, na hatna a neu.

¹⁰Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¹¹Sihna lama puak manga omte suaktasak in, huan thaha om dia mansate nangman suaktasak in.

¹¹Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

¹²Ngaiin, hiai ka theikei uh, na chih leh: lungtangte bukpan huaituh a hgaihtuah kei maw? huan na kha kempan, huaituh a theikei maw? huan michih kiangah a thilhih bangin a pe kei ding maw?

¹²Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

¹³Ka tapa, khuaiju ne in, a hoih ngala; huan cheap khum khuaikhak:

¹³Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

¹⁴Huchiin pilna na kha lama ding ahi chih na thei ding: na muh leh, huchiin kipahman a om ding, huan na lametna sat khiak ahi kei ding hi.

¹⁴Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

¹⁵Aw giloupa, mi diktat omna dou dingin tang ken; a khawlna mun hihsiatsak hen:

¹⁵Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

¹⁶Mi diktat lah sagih vei a puka, huan a thou nawn ngala; himahleh migilou tuahsia zohin a om ding hi.

¹⁶Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

¹⁷Na melma a puk lain nuamsa ken, zoha a om lain na lungtang kipak kei hen:

¹⁷Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

¹⁸TOUPAN huai a mu khain, amah a kipahpih kei khain, huan amah akipan a thanpaihna a hei mang kha ding hi.

¹⁸ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

¹⁹Gilou hihte jiakin kilungkhamsak dah in: giloute ah leng eng sam ken:

¹⁹Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

²⁰Mi gilou adinga kipahman om lou ding ahi ngala: mi gilou khawnvak hek lupin a om ding.

²⁰Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

²¹Ka tapa, TOUPA leh kumpipa kihta in: huan a koimahmah leng thumanlou ken.

²¹Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

²²A mau apana-siatna lah thakhata om guih ding ahi ngala: huan amaute apan tuah siatna kua ahia thei?

²²Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

²³Hiaite leng mi pil thugente ahi. Vaihawmna mite deihsaktuam neih a hoih kei.

²³Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

²⁴Kuapeuh mi gilou kianga, Na diktat hi, chi peumah; miten amah a hamsiat ding ua, namten amah a kih ding.

²⁴Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

²⁵Himahlel amah salte adingin kipahna ahi ding, huan a tunguah vualjawlna hoih a hongtung ding.

²⁵Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

²⁶Dawnna dik pia mukte a tawpa.

²⁶Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

²⁷Polamah na thilhih bawlkhol inla, lou sungah nang adingin huai tuh mansain bawl in; huan huainungin na in lam in.

²⁷Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

²⁸A bul beiin na inveng siatna dingin theihpihmi hi ken; huan na mukte in khem ken.

²⁸Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

²⁹Ka tunga a hih bangin amah tungah leng ka hih ding, chi ken; mi a nasep bangin ka thuk ding.

²⁹Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

³⁰Thadahmi lou kiangah ka paia, huan theihsiamna bei mi grephuan kiangah;

³⁰Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

³¹Huan, ngaiin, lignin a khannelh khin veka, huaia aloma louling-neiin a khuhtaa, huan huaia asuang bangte a chim khinta.

³¹Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

³²Huchihlaiin ka ena, hoih takin ka ngaihtuaha: ka mua, hilhna ka sangta hi.

³²M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

³³Alah ihmut neu chik, lusuk neu chik, ihmut khut khawng khek zek.Huchibangin suamhatmi bangin na gentheihna a hongpai dinga; huan mi kigalvan bangin na taksapna.

³³,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

³⁴Huchibangin suamhatmi bangin na gentheihna a hongpai dinga; huan mi kigalvan bangin na taksapna.

³⁴Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.