¹Mi gilou kuamah delhlouhin a tai: himahleh mi diktat humpinelkai bangin a hangsan hi.

¹Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -

²Gam tatlekna jiakin mi tampi huaiah lalte ahi: himahleh theisiam leh theihna nei mite jiakin huaia gam bel suksau ahi ding hi.

²Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -

³Mi taksap hau mi genthei nuaisiah vuahpi ju an nuse lou bang ahi.

³Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -

⁴Amau dan manghilh ten mi gilou a phat ua: himahleh huchibang dan juite amau tungah a thangpai uhi.

⁴Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -

⁵Mi hoihlouin vaihawmna a theisiam kei: himahleh amau TOUPA zong ten thil tengteng a theisiam uh.

⁵Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -

⁶A lampitea hoihlou mi hau sangin a thutaknaa om mi genthei a hoih jaw hi.

⁶Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -

⁷Kuapeuh dan jui tapa pil ahi: himahleh kuapeuh an hai mite toh kithuahin a pa a zumsak hi.

⁷Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

⁸Kuapeuh a neih a nou leh a punga tamsakin mi genthei hehpih mi amah dingin a lakhawm hi.

⁸Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -

⁹Kuapeuh dan za lou dinga a bil kaihei tuh a thumna nasan kihhuai ahi.

⁹Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -

¹⁰Kuapeuh lampi giloua midik lamhaihsak, amah kokhuk mahmah ah amah a ke lut ding hi: himahleh mi hoihkimin gou hoih a luah ding hi.

¹⁰Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

¹¹Mi hausa amah ngaihin a pil a; himahleh mi genthei theihsiamna neiin amah a zong khia hi.

¹¹Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

¹²Mi diktat a vualzoh chiangin, thupina lian a om: himahleh mi gilou a thoh changin, mite a bu uh.

¹²Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

¹³Kuapeuh a tatlekna khuk a lohching kei ding: himahleh kuapeuh huaite thuphatawia manghilhin chitna a mu ding uh.

¹³Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

¹⁴Lauthei gige mi a hampha hi: himahleh a lungtang saksak gige siatna ah a ke ding hi.

¹⁴Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

¹⁵Humpinelkai humham leh vompi hawk bangin; huaimah bangin mi gentheite tunga vaihawmmi gilou ahi.

¹⁵Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -

¹⁶Vaihawmmi theisiamna tasam tuh nuaisiahhatmi thupi ahi: himahleh kuapeuh huaihamna huain a nite a sausak ding.

¹⁶Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

¹⁷Mi kuapeuh mi himhim sisana dim kokhuk sungah a tai lut ding; kuapeuhin len kei hen.

¹⁷Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -

¹⁸Kuapeuh tangtaka om suahtaksakin a om ding: himahleh kuapeuh a lampi tea hoihlou a pukzo ding hi.

¹⁸Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

¹⁹Kuapeuh a gam leiletin tanghou tampi a nei ding: himahleh kuapeuh mi bangmahlou nung juiin gentheihna kiching a nei ding hi.

¹⁹Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

²⁰Mi ginomin vualjawlna a hau ding: himahleh kuapeuh hau dinga kintat gawt louhin aomkei ding.

²⁰Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -

²¹Mite deihsaktuam neih ahoih kei: tanghou them jiakin mi a talek ding leng ahi sam kei hi.

²¹Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -

²²Kuapeuh deihgawl-sumchit hausakna delhin a kinoha, huan a tungah taksapna a hongtung sin chih a theikei.

²²Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

²³Kuapeuh mi deihsaknaa salin a leia maitangphathatmi sangin deihsakna tamsem a nungin a mu ding hi.

²³Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -

²⁴Kuapeuh a nu hiam a pa hiam loka, Tatlekna ahi kei, chi; amah mah hihsemi kithuahpih ahi hi.

²⁴Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

²⁵Kuapeuh lungsim duhgawlin kinakna a tokthou hi: himahleh kuapeuh TOUPAa muanna koih thausakin a om ding hi.

²⁵Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

²⁶Kuapeuh amah lungtanga muang mihai ahi: himahleh kuapeuh piltaka om, suahtaksakin a om ding hi.

²⁶Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -

²⁷Kuapeuh genthei kianga pia a tasam kei dinga: himahleh kuapeuh a mit selin hamsia tampi a nei ding hi.Mi gilou a thoh chiangin, mite a bu ua: himahleh a manthat chiangun, mi diktat a pung hi.

²⁷Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -

²⁸Mi gilou a thoh chiangin, mite a bu ua: himahleh a manthat chiangun, mi diktat a pung hi.

²⁸Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -