Paite

Romanian: Cornilescu

Proverbs

29

1Kuapeuh salhna om naka genhak thakhatin a puakjak dinga, hih damna om louin.
1Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -
2Mi diktatte a pun chiangun, mite a kipak uh: himahleh mi gillouin vaihawmna a puak chiangin, mite a thumthum uh.
2Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -
3Kuapeuh pilna itin apa a kipaksaka; himahleh kuapeuh kijuakte kithuahpihin a sum a mawkzatbei hi.
3Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -
4Kumpipan vaihawmnain gam a hihkipa: himahleh kuapeuh thilpiak phut teiteiin a hihsia hi.
4Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -
5Mi a inveng maitangphatin kalsuante adingin len a jak sak hi.
5Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -
6Mi hoihlou tatlekna ah thang a om: himahleh mi diktatin la a saa, a kipak hi.
6În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -
7Mi diktatin mi genthei thu a theihpih a: mi gilouin huai thei dingin theihsiamna a neikei hi.
7Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -
8Mi simmohhatten khopi a hal ua: himahleh mi pilten thangpaihna a heimang uh.
8Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -
9Mi pilin mi hai a kiselpih leh, a heh hiam a nui hiam, khawlna a om kei ding hi.
9Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -
10Sisan duhna dangtakin amah mi hoihkim a mudah: huan mi tang a hihleh, a hinna a zong uhi.
10Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -
11Mi haiin a hehna tengteng a gena: himahleh mi pilin a genkhe keia, a khemdai hi.
11Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -
12Vaihawmiin juauthu a ngaihkhiak leh, a sikhate tengteng gilou ahi uh.
12Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -
13Mi genthei leh nuaisiahhat a kituak khawm ua: TOUPA a nih tuak uh mitte a sukvaksak hi.
13Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,
14Kumpipa ginomtaka gentheite ngaihtuah, khantawnin a mangtutphah a kip ding hi.
14Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -
15Chiang leh salhnain pilna a pia: himahleh naupang amah thuthua omsakin a nu adingin zumna a omsak hi.
15Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -
16Giloute a pun chiangun, tatlekna a pung hi: himahleh mi diktatin a pukna uh a en ding hi.
16Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -
17Na tapa bawlhoihin, awlna a honpe ding hi; ahi, na kha adingin nuamna a honpe ding hi.
17Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -
18Mengmuhna om louhna ah, miten khamna a paikhia uh: himahleh kuapeuh dan jui, aman nuam a sa hi.
18Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -
19Sikha thutea bawl hoih in a om kei ding: a limsak kei ding thei mahleh.
19Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -
20A thutea man gang mi na mu hia? amah akipan sangin mihai akipanin lametna a omjaw hi.
20Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -
21Kuapeuh a naupan akipana a sikha nuamtattaka kemin a tawptawpin amah tapa honghiin a nei ding hi.
21Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -
22Mi hehin kinakna a tok thoua, huan mi thangpaiin tatlekna a hau hi.
22Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -
23Mihing kisaktheihnain amah a lai naim ding: himahleh kuapeuh lungsim kiniamkhiakin zahtatna a mu ding.
23Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -
24Kuapeuh gutami toh kithuahin amah kha a mudah hi: nakpitaka ngetna a jaa huan bangmah a gen kei.
24Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -
25Mihing kihtaknain thang a hontawia: himahleh kuapeuh TOUPAa a muanna koih a bit ding hi.
25Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -
26Mi tampiin vaihawmmi deihsakna a zong ua: himahleh mihing vaihawmna TOUPA akipan a hongpai ahi.Mi diklou mi diktat adingin kihhuai ahi: huan kuapeuh lampia tang migilou adingin kihhuai ahi.
26Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
27Mi diklou mi diktat adingin kihhuai ahi: huan kuapeuh lampia tang migilou adingin kihhuai ahi.
27Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.