¹Massa mi Jakeh tapa Agur thute: Huai miin Ithiel kiangah, Ithiel leh Ukal kiangah:

¹Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

²Chihtaktakin kuamah sangin ka hai jawa, mihing theihsiamna ka neikei:

²Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

³Pilna ka sin naikeia, Mi siangthou theihna leng ka neikei, a chi.

³N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

⁴Van ah kua a kahtoutain a hongkum suka? A khuttun sungah kuan huih a lakhawmtaa? a puansilhin kuan tuite a tuna? Lei tawpna tengteng kuan a hihkiptaa? a min banga hia. huan a tapa min bang ahia, na theih leh?

⁴Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

⁵Pathian thu chiteng ettel ahi: amaha muangte adingin lum ahi.

⁵Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

⁶A thute ah behlap ken, a honsal dia, juautheia muhin na om kha ding hi.

⁶N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

⁷Thil nih ka hon ngen: ka sih main huaite honkitheihmoh-bawl ken:

⁷Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

⁸Bangmahlou leh juau keia kipan gamlapi ah suan in: Gentheihna hiam hauhsaknate hiam hon pe ken: kei a kiphamoh anin hon vak in.

⁸Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

⁹Huchilouinjaw ka khamin, nang kon kitheihmawhbawlin, TOUPA kua ahia? Ka chi kha ding hi. Ahihkeileh, ka gentheiin, ka guin, ka pathian min thanghuaitakin ka bawl kha ding hi.

⁹Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

¹⁰A pu kiangah sikha gense ken, huchilouinjaw nang a honhamsiat dia, mohtansakin na om ding.

¹⁰Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

¹¹A pa uh hamsiat suan khat a oma, a nu uh vualjawl lou.

¹¹Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

¹²Amau mittea siangthou suan khat a oma, ahi alah a nitna ua kipan silsiang louh ahi uh.

¹²Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

¹³Suan khat aoma, Aw a mitte uh sanghah hina e: huan a mitkhu vunte sansakin a om hi.

¹³Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

¹⁴A hate uh namsau bang, leh a hate uh temta bang suan khat a om uh, lei akipan migenthei leh, tasamte mite laka kipana nekbeina dingin.

¹⁴Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

¹⁵Votin tanu nih a neia, honpia in, honpia in, chiin kikou ua. Thil thum lungkimsak theih ngeilouh a om uh, ahi, li, Hun e. chi lou:

¹⁵Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

¹⁶Han; leh sul hut; lei tuia hihlungkima om lou; huan mei, hun e chi lou.

¹⁶şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

¹⁷Mit a pa nuihsan leh, a nu thuman musit, guam vaakten a tawm ding ua, muvanlai nouten a ne ding uh.

¹⁷Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

¹⁸Thil thum kei adingin lamdang lua a om ua, ahi, ka theih louh li:

¹⁸Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

¹⁹Huihkhuaa muvanlai lampi; suangpi tunga gulpi lampi; tuipi laka long lampi leh pasal nungak toh a lampi.

¹⁹urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

²⁰Huaimah bangin angkawmhat numei lampi ahi; a nea, zapiin a kamkaa, Gitlouhna ka hih kei, achi hi.

²⁰Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

²¹Thil thum jiakin lei a linga, huan thil li a puak zohlouh jiakin;

²¹Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

²²Sikha kumpipa honghih lai leh mihai an kham lai;

²²un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

²³Numei huathuaitakin pasal a neiha, sikha nungakin a pi a luahin.

²³o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

²⁴Lei tungah aneu thil li a om ua himahleh apil mahmah uh:

²⁴Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

²⁵Miksite hatlou mite ahi ua, himahleh nipi laiin a nek ding uh a sutuah ua;

²⁵furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

²⁶Kawlsajawte hatlou pawl tak ahi ua, himahleh suangpi hengte ah a in uh a bawl uhi:

²⁶şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

²⁷Khaukhupten kumpipa a neikei ua, himahleh a honhonin a vekun kilemin a pai uh;

²⁷lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

²⁸Inhikte na khuta na tawi theih ahi ua; himahleh kumpipate inpite ah a teng uh.

²⁸păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

²⁹A paichiang ua thupi thil thum a om ua, ahi, apai chiangua thupi, li:

²⁹Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

³⁰Humpinelkai, gamsa laklaka hatpenpen, bangmah ma ah a kihei mang kei hi;

³⁰leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

³¹Kidouna-sakol; keltal leng; huan kumpipa, a mite maa pai,

³¹calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

³²Na kiletsaka haitaka na gamtat leh, ahihkeileh ngaihtuahna gilou na neih leh, na kam tungah na khut koih in,Nawitui peiin mokhon a omsaka, nak hekin sisan a suahkhe sak: huchimahbangin thangpaihna paisuakin kilaina a omsak hi.

³²Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

³³Nawitui peiin mokhon a omsaka, nak hekin sisan a suahkhe sak: huchimahbangin thangpaihna paisuakin kilaina a omsak hi.

³³căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.