Paite

Spanish: Reina Valera (1909)

Proverbs

19

1Ginoma om mi genthei tuh mihau a muktea kilawm gen leh mi hai sangin a hoihjaw hi
1MEJOR es el pobre que camina en su sencillez, Que el de perversos labios y fatuo.
2Huailouin, kha theihna beia a om ding a hoih kei; Huan kuapeuh a khea man-gang a khial nak hi.
2El alma sin ciencia no es buena; Y el presuroso de pies peca.
3Mihing hainain a lampi a hihsiaa; huan a lungtangin TOUPA a hek.
3La insensatez del hombre tuerce su camino; Y contra Jehová se aira su corazón.
4Hausaknain lawmte tampi a behlapa; himahleh mi genthei a lawm akipan khemin a om.
4Las riquezas allegan muchos amigos: Mas el pobre, de su amigo es apartado.
5Theihpih taklou gawt louhin a om kei ding; huan kuapeuh juau gen a suak ta kei ding.
5El testigo falso no quedará sin castigo; Y el que habla mentiras no escapará.
6Mi tampiin mi siam deihsakna a ngen ding ua; huan mi chih thilpiakte pia adingin lawm ahi.
6Muchos rogarán al príncipe: Mas cada uno es amigo del hombre que da.
7Mi genthei unaute tengtengin amah a hua ua; amah akipan bangchia gamlain ahia a lawmte a paiuh! Thutein amau a delha, himahleh a pai khin uh.
7Todos los hermanos del pobre le aborrecen: ­Cuánto más sus amigos se alejarán de él! Buscará la palabra y no la hallará.
8Kuapeuh pilna muin a kha a ita; kuapeuh theihsiamna kemin hoih a mu ding hi.
8El que posee entendimiento, ama su alma: El que guarda la inteligencia, hallará el bien.
9Theihpih taklou gawt louhin a om kei dinga; kuapeuh juau gen a mangthang ding.
9El testigo falso no quedará sin castigo; Y el que habla mentiras, perecerá.
10Nuamtat mi hai adingin a kilawm keia; sikha lalte tunga vaihawm a kilawm kei diak.
10No conviene al necio el deleite: ­Cuánto menos al siervo ser señor de los príncipes!
11Mihing ngentelnain amah a hehhak saka; huan a tatlekna paikan a thupina ahi.
11La cordura del hombre detiene su furor; Y su honra es disimular la ofensa.
12Kumpipa thangpaihna humpinelkai humham bang ahi; himahleh a deihsakna loupa tunga daitui bang ahi.
12Como el bramido del cachorro de león es la ira del rey; Y su favor como el rocío sobre la hierba.
13Tapa hai a pa tuahsiatna ahi; huan ji hanhat a intung keh gige ahi.
13Dolor es para su padre el hijo necio; Y gotera continua las contiendas de la mujer.
14In leh hauhsaknate pate akipan gouluah ahi: himahleh ji pil TOUPA akipan ahi.
14La casa y las riquezas herencia son de los padres: Mas de Jehová la mujer prudente.
15Thadahna nakpia ihmutna ah a paia; huan mi thadahin gilkial a thuak ding.
15La pereza hace caer en sueño; Y el alma negligente hambreará.
16Kuapeuh thupiak juiin a kha a kem; himahleh kuapeuh a lampitea pilvang lou a si ding.
16El que guarda el mandamiento, guarda su alma: Mas el que menospreciare sus caminos, morirá.
17Kuapeuh genthei hehpihna neiin TOUPA adingin a leitawi saka, huan a thil hoih hih amah adin nawn ding.
17A Jehová empresta el que da al pobre, Y él le dará su paga.
18Lametna a om laiin na tapa sawi in; huan a siatna dingin na lungtang koih kip hen.
18Castiga á tu hijo en tanto que hay esperanza; Mas no se excite tu alma para destruirlo.
19Nakpitaka thangpai min gawtna a thuak ding: amah na hut khiak leh, huaituh na hih kik nawn kul ding ahi ngala.
19El de grande ira llevará la pena: Y si usa de violencias, añadirá nuevos males.
20Thupha ja inla, hilhna sangin, na tawpna nanunga na pil theihna dingin.
20Escucha el consejo, y recibe la corrección, Para que seas sabio en tu vejez.
21Mihing lungtang ah thugel tampi a oma; himahleh TOUPA thupha, huaimah a ding ding hi.
21Muchos pensamientos hay en el corazón del hombre; Mas el consejo de Jehová permanecerá.
22Mihing deih thusam a migitna tehna ahi; huan mi genthei mijuauthei sangin a hoihjaw hi.
22Contentamiento es á los hombres hacer misericordia: Pero mejor es el pobre que el mentiroso.
23TOUPA kihtak hinna lam zotna ahi; huan kuapeuh huai nei lungkimin a om gige ding; giloua vehin a om kei ding hi.
23El temor de Jehová es para vida; Y con él vivirá el hombre, lleno de reposo; No será visitado de mal.
24Mi thadahin kuangsung ah a khut a phuma, huchiin a kam ah huai tuh a hontun nawn ngap kei hi.
24El perezoso esconde su mano en el seno: Aun á su boca no la llevará.
25Simmohhat sat in, mi mawlin pilvangdana sin ding; huan theih siamna nei salin, huan theihna a theisiam ding.
25Hiere al escarnecedor, y el simple se hará avisado; Y corrigiendo al entendido, entenderá ciencia.
26Kuapeuh a pa tunga hiamgama, a nu delh mang, zumna omsak leh simmohna tun tapa ahi.
26El que roba á su padre y ahuyenta á su madre, Hijo es avergonzador y deshonrador.
27Theihna thute akipana lammang lel din, ka tapa, hilhna jak tawp in.
27Cesa, hijo mío, de oir la enseñanza Que induce á divagar de las razones de sabiduría.
28Theihpihmi phattuamna neilouin vaihawmna a simmoh: Huan mi gilou kamin thulimlouhna a nawmvalh hi.Muhsithatmi adingin vaihawmnate bawlkholhsa ahi, mihai nungjang adingin vuaknate.
28El testigo perverso se burlará del juicio; Y la boca de los impíos encubrirá la iniquidad.
29Muhsithatmi adingin vaihawmnate bawlkholhsa ahi, mihai nungjang adingin vuaknate.
29Aparejados están juicios para los escarnecedores, Y azotes para los cuerpos de los insensatos.