1Então veio a palavra do Senhor a Jeú, filho de Hanâni, contra Baasa, dizendo:
1Li Kâcuaß quiâtinac riqßuin li profeta Jehú, li ralal laj Hanani ut quixye re nak tixye re li rey Baasa nak incßaß us yô.
2Porquanto te exaltei do pó, e te constituí chefe sobre o meu povo Israel, e tu tens andado no caminho de Jeroboão, e tens feito o meu povo Israel pecar, provocando-me � ira com os seus pecados,
2Laj Jehú quixye re laj Baasa: —Joßcaßin quixye âcue li Kâcuaß. “Lâat mâcßaß âcuanquil nak xatcuan. Lâin xinqßue âcuanquil nak xatinxakab chi taklânc saß xbêneb laj Israel, lin tenamit. Abanan lâat xabânu li mâusilal joß quixbânu laj Jeroboam. Xacßameb xbe laj Israel chi mâcobc. Xban li mâc xabânu, xachikß injoskßil.
3eis que exterminarei os descendentes de Baasa, e os descendentes da casa dele; sim, tornarei a tua casa como a casa de Jeroboão, filho de Nebate.
3Joßcan nak lâin tinsach âcuu ut tinsach ruheb lâ cualal âcßajol joß nak xinsach ru laj Jeroboam, li ralal laj Nabat, joß eb ajcuiß li ralal xcßajol.
4Quem morrer a Baasa na cidade, comê-lo-ão os cães; e o que lhe morrer no campo, comê-lo-ão as aves do céu.
4Eb lâ cualal âcßajol li teßcâmk saß tenamit teßtißekß xbaneb li tzßiß. Ut eb li teßcâmk saß cßalebâl teßtißekß xbaneb li soßsol,” chan li Kâcuaß.—
5Quanto ao restante dos atos de Baasa, e ao que fez, e ao seu poder, porventura não estão escritos no livro das crônicas dos reis de Israel?
5Chixjunil li quixbânu li rey Baasa ut chanru nak quicuan saß xcuanquil, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.
6E Baasa dormiu com seus pais, e foi sepultado em Tirza. Então Elá, seu filho, reinou em seu lugar.
6Laj Baasa quicam ut quimukeß Tirsa. Ut aß chic laj Ela, li ralal, qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.
7Assim veio também a palavra do Senhor, por intermédio do profeta Jeú, filho de Hanâni, contra Baasa e contra a casa dele, não somente por causa de todo o mal que fizera aos olhos do Senhor, de modo a provocá-lo � ira com a obra de suas mãos, tornando-se como a casa de Jeroboão, mas também porque exterminara a casa de Jeroboão.
7Li profeta Jehú, li ralal laj Hanani, quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß chirix laj Baasa ut chirixeb ajcuiß li ralal xcßajol xban li mâusilal li quixbânu chiru li Kâcuaß. Laj Baasa quixbânu joß quixbânu laj Jeroboam ut quixchikß xjoskßil li Dios xban li mâc quixbânu ut xban ajcuiß nak quixsach ruheb li ralal xcßajol laj Jeroboam.
8No ano vinte e seis de Asa, rei de Judá, Elá, filho de Baasa, começou a reinar em Tirza sobre Israel, e reinou dois anos.
8Nak yô cuakib xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Ela, li ralal laj Baasa, qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Cuib chihab quicuan saß xcuanquil aran Tirsa.
9E Zinri, seu servo, chefe de metade dos carros, conspirou contra ele. Ora, Elá achava-se em Tirza bebendo e embriagando-se em casa de Arza, que era o seu mordomo em Tirza.
9Laj Zimri, li nacßanjelac chiru laj Ela, quixcßûb ru chanru nak tixcamsi. Laj Zimri, aßan li nataklan saß xbêneb yi jach lix carruaje laj Ela. Saß jun li cutan laj Ela cuan saß rochoch laj Arsa, li na-iloc re lix jun cablal. Qui-ucßac ut quicala.
10Entrou, pois, Zinri e o feriu, e o matou, no ano vigésimo sétimo de Asa, rei de Judá, e reinou em seu lugar.
10Laj Zimri qui-oc cuan cuiß laj Ela ut quixcamsi. Chirix aßan laj Zimri qui-oc chokß xreyeb laj Judá chokß rêkaj laj Ela. Aßin quicßulman nak yô cuukub xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa.
11Quando ele começou a reinar, logo que se assentou no seu trono, feriu toda a casa de Baasa; não lhe deixou homem algum, nem de seus parentes, nem de seus amigos.
11Nak laj Zimri qui-oc saß xcuanquil quixcamsiheb chixjunileb li ralal xcßajol laj Baasa. Chixjunileb li cuînk, joß rechßalal, joß ramîg, queßcamsîc.
12Assim destruiu Zinri toda a casa de Baasa, conforme a palavra do Senhor, que ele falara contra Baasa por intermédio do profeta Jeú,
12Quicßulman joß quixye li Dios re li profeta Jehú chirix laj Baasa. Laj Zimri quixcamsi chixjunileb li ralal xcßajol laj Baasa.
13por causa de todos os pecados de Baasa, e dos pecados de Elá, seu filho, com que pecaram, e com que fizeram Israel pecar, provocando � ira, com as suas vaidades, o Senhor Deus de Israel.
13Queßcamsîc laj Baasa ut laj Ela li ralal xban li mâc queßxbânu ut xban ajcuiß nak queßxcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc nak queßxlokßoni li jalanil dios li mâcßaß nequeßoc cuiß ut queßxchikß xjoskßil li Dios.
14Quanto ao restante dos atos de Elá, e a tudo quanto fez, porventura não estão escritos no livro das crônicas dos reis de Israel?
14Chixjunil li quixbânu li rey Ela tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.
15No ano vigésimo sétimo de Asa, rei de Judá, reinou Zinri sete dias em Tirza. Estava o povo acampado contra Gibetom, que pertencia aos filisteus.
15Nak yô cuukub xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Zimri qui-oc saß xcuanquil. Cuukub cutan quicuan chokß rey aran Tirsa. Eb lix soldados laj Israel cuanqueb Gibetón, saß lix tenamiteb laj filisteo.
16E o povo que estava acampado ouviu dizer: Zinri conspirou, e matou o rei; pelo que no mesmo dia, no arraial, todo o Israel constituiu rei sobre Israel a Onri, chefe do exercito.
16Eb li soldados aj Israel queßrabi resil nak laj Zimri quixcamsi li rey Ela. Saß junpât queßxxakab laj Omri chokß xreyeb laj Israel saß li naßajej li cuanqueb cuiß. Laj Omri, aßan li quitaklan saß xbêneb li soldados nak toj mâjiß na-oc chokß rey.
17Então Onri subiu de Gibetom com todo o Israel, e cercaram Tirza.
17Chirix aßan laj Omri rochbeneb chixjunileb laj Israel queßel saß li tenamit Gibetón ut queßcôeb chi pletic saß li tenamit Tirsa.
18Vendo Zinri que a cidade era tomada, entrou no castelo da casa do rei, e queimou-a sobre si; e morreu,
18Laj Zimri quixqßue retal nak queßoc chi pletic saß li tenamit. Joßcan nak cô saß li palacio ut quixloch xxamlel. Ut aran quicßat laj Zimri saß li palacio.
19por causa dos pecados que cometera, fazendo o que era mau aos olhos do Senhor, andando no caminho de Jeroboão, e no pecado que este cometera, fazendo Israel pecar.
19Quicam xban li mâc quixbânu. Quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß, joß quixbânu laj Jeroboam. Quixchikß xjoskßil li Dios xban nak quixcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß.
20Quanto ao restante dos atos de Zinri, e � conspiração que fez, porventura não estão escritos no livro das crônicas dos reis de Israel?
20Chixjunil li quixbânu li rey Zimri tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel. Tzßîbanbil ajcuiß retalil chanru nak quixcamsi li rey Ela.
21Então o povo de Israel se dividiu em dois partidos: metade do povo seguia a Tíbni, filho de Ginate, para fazê-lo rei, e a outra metade seguia a Onri.
21Ut eb li ralal xcßajol laj Israel queßxjach ribeb. Yi jach queßajoc re nak laj Tibni li ralal laj Ginat tâoc chokß rey ut queßoquen chirix. Ut li yi jach chic queßoquen chirix laj Omri.
22Mas o povo que seguia a Onri prevaleceu contra o que seguia a Tíbni, filho de Ginate; de sorte que Tíbni morreu, e Onri reinou.
22Eb li yôqueb chi oquênc chirix laj Omri queßnumta saß xbêneb li jun jachal chic. Laj Tibni quicam ut laj Omri qui-oc chokß rey.
23No trigésimo primeiro ano de Asa, rei de Judá, Onri começou a reinar sobre Israel, e reinou doze anos. Reinou seis anos em Tirza.
23Nak yô junlaju xcaßcßâl chihab roquic chokß xreyeb laj Judá laj Asa, laj Omri qui-oc chokß xreyeb laj Israel. Cablaju chihab quicuan chokß rey. Li xbên cuakib chihab quicuan saß li tenamit Tirsa.
24E de Semer comprou o outeiro de Samária por dois talentos de prata, e edificou nele; e chamou a cidade que edificou Samária, do nome de Semer, dono do outeiro.
24Laj Omri quixlokß riqßuin laj Semer li tzûl li cuan Samaria. Quixlokß chi jun ciento riqßuin ôb roxcßâl libras li plata. Ut saß li naßajej aßan quixyîb jun li tenamit chi châbil. Samaria quixqßue chokß xcßabaß li tenamit aßan. Quixqßue li xcßabaß aßan xban nak aj Semer xcßabaß laj êchal re li naßajej junxil.
25E fez Onri o que era mau aos olhos do Senhor; pior mesmo do que todos os que o antecederam.
25Laj Omri quixbânu li mâusilal chiru li Kâcuaß. Kßaxal cuißchic yibru quixbânu chiru li queßxbânu eb li rey li quilajeßcuan.
26Pois ele andou em todos os caminhos de Jeroboão, filho de Nebate, como também nos pecados com que este fizera Israel pecar, provocando � ira, com as suas vaidades, o Senhor Deus de Israel.
26Quixbânu li mâusilal joß quixbânu laj Jeroboam. Quixchikß xjoskßil li Kâcuaß xban li mâc quixbânu ut xban ajcuiß nak quixcßam xbeheb laj Israel chi mâcobc chiru li Kâcuaß nak queßxlokßoni li jalanil dios.
27Quanto ao restante dos atos que Onri fez, e ao poder que manifestou, porventura não estão escritos no livro das crônicas dos reis de Israel?
27Chixjunil li quixbânu li rey Omri, joß ajcuiß li quixbânu riqßuin xcacuilal xchßôl, tzßîbanbil retalil saß li hu Crónicas, li tzßîbanbil cuiß li quilajeßxbânu lix reyeb laj Israel.
28Onri dormiu com seus pais, e foi sepultado em Samária. E Acabe, seu filho, reinou em seu ugar.
28Li rey Omri quicam ut quimukeß saß li tenamit Samaria. Ut aß chic laj Acab li ralal qui-oc saß xcuanquil chokß rêkaj.
29No trigésimo oitavo ano de Asa, rei de Judá, começou Acabe, filho de Onri, a reinar sobre Israel; e reinou sobre Israel em Samária vinte e dois anos.
29Ac yô cuakxaklaju xcaßcßâl chihab roquic chokß rey laj Asa saß li naßajej Judá nak laj Acab li ralal laj Omri qui-oc chokß rey aran Israel.
30E fez Acabe, filho de Onri, o que era mau aos olhos do Senhor, mais do que todos os que o antecederam.
30Cuib xcaßcßâl chihab quicuan saß xcuanquil saß li tenamit Samaria. Quimâcob chiru li Kâcuaß ut kßaxal cuißchic numtajenak li mâusilal li quixbânu chiru li queßxbânu li queßcuan chokß rey nak toj mâjiß na-oc saß xcuanquil aßan.
31E, como se fosse pouco andar nos pecados de Jeroboão, filho de Nebate, ainda tomou por mulher a Jezabel, filha de Etbaal, rei dos sidônios, e foi e serviu a Baal, e o adorou;
31Incßaß quicßoxlac chixbânunquil li mâc li quixbânu laj Jeroboam li ralal laj Nabat. Ut kßaxal cuißchic yibru quixbânu nak quixcßam chok rixakil lix Jezabel lix rabin laj Et-baal lix reyeb laj Sidón. Ut laj Acab quixlokßoni li jalanil dios Baal.
32e levantou um altar a Baal na casa de Baal que ele edificara em Samária;
32Quixqßue chi yîbâc jun li artal ut jun li templo aran Samaria re teßxlokßoni cuiß laj Baal.
33também fez uma asera. De maneira que Acabe fez muito mais para provocar � ira o Senhor Deus de Israel do que todos os reis de Israel que o antecederam.
33Ut quixqßue ajcuiß chi yîbâc jun li jalam ûch Asera xcßabaß. Ut kßaxal cuißchic quixtaksi xjoskßil li Dios xban nak kßaxal cuißchic yibru quixbânu chiru li queßxbânu li rey li queßcuan junxil aran Israel nak toj mâjiß na-oc laj Acab saß xcuanquil.Chiruheb li cutan aßan jun li cuînk Bet-el xtenamit, aj Hiel xcßabaß, quixyîb cuißchic li tenamit Jericó. Ut nak quixqßue lix cimiento, quicam laj Abiram li xbên ralal. Ut nak queßxqßue saß xnaßajeb lix puertil li tzßac, quicam laj Segub li îtzßinbej. Joßcaßin nak quitzßakloc ru li quixye laj Josué li ralal laj Nun nak quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß.
34Em seus dias Hiel, o betelita, edificou Jericó. Quando lançou os seus alicerces, morreu-lhe Abirão, seu primogênito; e quando colocou as suas portas, morreu-lhe Segube, seu filho mais moço; conforme a palavra do Senhor, que ele falara por intermédio de Josué, filho de Num.
34Chiruheb li cutan aßan jun li cuînk Bet-el xtenamit, aj Hiel xcßabaß, quixyîb cuißchic li tenamit Jericó. Ut nak quixqßue lix cimiento, quicam laj Abiram li xbên ralal. Ut nak queßxqßue saß xnaßajeb lix puertil li tzßac, quicam laj Segub li îtzßinbej. Joßcaßin nak quitzßakloc ru li quixye laj Josué li ralal laj Nun nak quixye li cßaßru quiyeheß re xban li Kâcuaß.