Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Daniel

10

1No ano terceiro de Ciro, rei da Pérsia, foi revelada uma palavra a Daniel, cujo nome se chama Beltessazar, uma palavra verdadeira concernente a um grande conflito; e ele entendeu esta palavra, e teve entendimento da visão.
1Yô rox chihab roquic laj Ciro chokß xreyeb laj Persia nak quicßutbesîc jun chic li visión chiru laj Daniel li nayeman Beltsasar re. Li cßaßru quicßutbesîc chiru, aßan tzßakal yâl ut kßaxal ra rabinquil. Abanan laj Daniel quiqßueheß xnaßleb xban li Dios chixtaubal ru lix yâlal li quicßutbesîc chiru saß li visión.
2Naqueles dias eu, Daniel, estava pranteando por três semanas inteiras.
2Laj Daniel quixye: —Nak quicßutbesîc chicuu li visión aßin, oxib xamân quirahoß inchßôl xban.
3Nenhuma coisa desejável comi, nem carne nem vinho entraram na minha boca, nem me ungi com ungüento, até que se cumpriram as três semanas completas.
3Chiru li oxib xamân aßan incßaß xintzaca li sahil echej chi moco xinyal li vino, chi moco li tib, ut incßaß quicuocsi li sununquil ban re xyîbanquil cuib toj quinumeß li oxib xamân aßan.
4No dia vinte e quatro do primeiro mês, estava eu � borda do grande rio, o Tigre;
4Ut saß li câhib xcaßcßâl xbe li xbên po cuanquin chire li nimla nimaß Hidekel xcßabaß.
5levantei os meus olhos, e olhei, e eis um homem vestido de linho e os seus lombos cingidos com ouro fino de Ufaz;
5Nak quin-iloc takecß quicuil jun li cuînk. Li rakß yîbanbil riqßuin li châbil tßicr lino ut lix cßâmal xsaß yîbanbil riqßuin tzßakal oro li nachal chak aran Ufaz.
6o seu corpo era como o berilo, e o seu rosto como um relâmpago; os seus olhos eram como tochas de fogo, e os seus braços e os seus pés como o brilho de bronze polido; e a voz das suas palavras como a voz duma multidão.
6Lix tibel nalemtzßun joß jun li tertôquil pec ut li ru chanchan li rakß câk ut li xnakß ru chanchan li xam. Li rok rukß nalemtzßun joß li kßan chßîchß bronce ut nak quiâtinac, kßaxal cau lix yâb xcux chanchan qßuila tenamit nak quicuabi.
7Ora, só eu, Daniel, vi aquela visão; pois os homens que estavam comigo não a viram: não obstante, caiu sobre eles um grande temor, e fugiram para se esconder.
7Mâ ani chic qui-iloc re li visión aßin. Caßaj cuiß lâin laj Daniel. Eb li cuînk li cuanqueb cuochben incßaß queßril. Cßajoß nak qui-oc xxiuheb ut queßêlelic ut queßxmuk ribeb.
8Fiquei pois eu só a contemplar a grande visão, e não ficou força em mim; desfigurou-se a feição do meu rosto, e não retive força alguma.
8Quincana injunes ut quicuil li sachba chßôlej aßin li quicßutbesîc chicuu. Qui-osoß lin metzßêu nak quicuecßa. Quinsakquirinoß ut mâcßaß chic inmetzßêu quincana.
9Contudo, ouvi a voz das suas palavras; e, ouvindo o som das suas palavras, eu caí num profundo sono, com o rosto em terra.
9Quicuabi lix yâb xcux nak qui-oc chi âtinac ut quisach innaßleb ut quintßaneß chi huphu saß chßochß. Chanchan cuârc yôquin.
10E eis que uma mão me tocou, e fez com que me levantasse, tremendo, sobre os meus joelhos e sobre as palmas das minhas mãos.
10Ut jun li ukßej quichßeßoc cue ut quincuacli raj abanan cßachcßo quincana ut ninsicsot xban inxiu.
11E me disse: Daniel, homem muito amado, entende as palavras que te vou dizer, e levanta-te sobre os teus pés; pois agora te sou enviado. Ao falar ele comigo esta palavra, pus-me em pé tremendo.
11Ut quixye cue: —At Daniel, lâat rarôcat xban li Dios. Qßue retal li oc cue chixyebal âcue ut xaklin xban nak taklanbilin chi âtinac âcuiqßuin, chan cue. Ut lâin ninsicsot xban inxiu nak quinxakli.
12Então me disse: Não temas, Daniel; porque desde o primeiro dia em que aplicaste o teu coração a compreender e a humilhar-te perante o teu Deus, são ouvidas as tuas palavras, e por causa das tuas palavras eu vim.
12Ut li cuînk quixye cue: —At Daniel, matxucuac xban nak chalen nak xaqßue âchßôl chixtaubal ru li yô chi cßulmânc ut xacubsi âcuib chiru lâ Dios, aßan quirabi lâ tij. Joßcan nak xinchal âcuiqßuin chixchßolobanquil lix yâlal châcuu.
13Mas o príncipe do reino da Pérsia me resistiu por vinte e um dias; e eis que Miguel, um dos primeiros príncipes, veio para ajudar- me, e eu o deixei ali com os reis da Pérsia.
13Abanan chiru jun xcaßcßâl cutan li nataklan saß xbêneb laj Persia quixyal numtâc saß inbên. Ut li ángel Miguel, jun saß xyânkeb li kßaxal nînkeb xcuanquil, quichal chintenkßanquil xban nak injunes cuanquin aran riqßuineb lix reyeb laj Persia.
14Agora vim, para fazer-te entender o que há de suceder ao teu povo nos derradeiros dias; pois a visão se refere a dias ainda distantes.
14Lâin xinchal chixyebal âcue li cßaßru teßxcßul lâ tenamit saß eb li cutan li teßchâlk. Li visión aßin, aßan tâcßulmânk saß eb li cutan li teßchâlk, chan cue.
15Ao falar ele comigo estas palavras, abaixei o rosto para a terra e emudeci.
15Nak quixye cue eb li âtin aßin, tîc quinxulub cuib ut mem quincana.
16E eis que um que tinha a semelhança dos filhos dos homens me tocou os lábios; então abri a boca e falei, e disse �quele que estava em pé diante de mim: Senhor meu, por causa da visão sobrevieram-me dores, e não retenho força alguma.
16Ut xakâmil chicuu jun chanchan li cuînk. Aßan quixqßue li rukß chi xtzßûmal cue ut quinâtinac cuißchic. Ut lâin quinye re: —At Kâcuaß, kßaxal ra saß inchßôl xban li quicßutbesîc chicuu ut mâcßaß chic inmetzßêu.
17Como, pois, pode o servo do meu Senhor falar com o meu Senhor? pois, quanto a mim, desde agora não resta força em mim, nem fôlego ficou em mim.
17At Kâcuaß, ¿chan ta ru nak târûk tinâtinak âcuiqßuin? Lâin mâcßaß chic inmetzßêu ut incßaß chic naru ninmusikßac.
18Então tornou a tocar-me um que tinha a semelhança dum homem, e me consolou.
18Ut li jun li chanchan cuînk quixqßue cuißchic li rukß saß inbên ut quicuecßa nak cuan chic inmetzßêu.
19E disse: Não temas, homem muito amado; paz seja contigo; sê forte, e tem bom ânimo. E quando ele falou comigo, fiquei fortalecido, e disse: Fala, meu senhor, pois me fortaleceste.
19Ut aßan quixye cue: —Li Dios nacatxra. Tuktûquil usilal chicuânk âcuiqßuin. Chacacuubresi lâ chßôl ut matxucuac, chan cue. Nak quixye cue aßan, quicuecßa nak cuan chic inmetzßêu. Usin chic. Ut lâin quinye re: —At Kâcuaß, anakcuan âtinan cuiqßuin. Us chic nacuecßa xban nak lâat xaqßue cuißchic inmetzßêu, chanquin re.
20Ainda disse ele: Sabes por que eu vim a ti? Agora tornarei a pelejar contra o príncipe dos persas; e, saindo eu, eis que virá o príncipe da Grécia.
20Ut aßan quixye cue: —¿Ma nacanau cßaßru aj e nak xinchal âcuiqßuin? Lâin xinchal chixcßutbesinquil châcuu li cßaßru tâcßulmânk. Anakcuan tento nak tinxic cuißchic aran Persia chi pletic riqßuin li jun li nataklan saß xbêneb. Nak acak xinrakeß chi pletic riqßuin aßan, tâchâlk li jun li nataklan saß xbêneb laj Grecia.Mâ ani natenkßan cue, caßaj cuiß li ángel Miguel li na-iloc reheb laj Israel. Lâin tincßutbesi châcuu li cßaßru tzßîbanbil saß li hu re li yâl.
21Contudo eu te declararei o que está gravado na escritura da verdade; e ninguém há que se esforce comigo contra aqueles, senão Miguel, vosso príncipe.
21Mâ ani natenkßan cue, caßaj cuiß li ángel Miguel li na-iloc reheb laj Israel. Lâin tincßutbesi châcuu li cßaßru tzßîbanbil saß li hu re li yâl.