1Se na terra que o Senhor teu Deus te dá para a possuíres, for encontrado algum morto caído no campo, sem que se saiba quem o matou,
1Mâre têtau junak li camenak saß cßalebâl saß li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios ut incßaß tênau ani xcamsin re.
2sairão os teus anciãos e os teus juízes, e medirão as distâncias dali até as cidades que estiverem em redor do morto;
2Eb li nequeßcßamoc be saß êyânk rochbeneb laj rakol âtin teßxic ut teßxbis joß najtil cuan li camenak riqßuineb li tenamit.
3e será que, na cidade mais próxima do morto, os anciãos da mesma tomarão uma novilha da manada, que ainda não tenha trabalhado nem tenha puxado na canga,
3Ut eb li nequeßcßamoc be saß li tenamit li cuan chi nachß riqßuin li camenak teßxchap jun li cuacax li toj mâjiß xcßanjelac, li mâ jun sut qßuebil yugo chirix xcux.
4trarão a novilha a um vale de águas correntes, que nunca tenha sido lavrado nem semeado, e ali, naquele vale, quebrarão o pescoço � novilha.
4Teßxcßam li cuacax saß junak li ru takßa li mâ jun sut quibequeß li chßochß chi moco qui-ux âuc aran. Saß li naßajej aßan teßxtok xcux li cuacax.
5Então se achegarão os sacerdotes, filhos de Levi; pois o Senhor teu Deus os escolheu para o servirem, e para abençoarem em nome do Senhor; e segundo a sua sentença se determinará toda demanda e todo ferimento;
5Teßchâlk eb laj tij, li ralal xcßajol laj Leví, xban nak aßaneb li sicßbil ruheb xban li Dios chi cßanjelac chiru ut chixtzßâmanquil nak li Dios târosobtesiheb li tenamit. Aßaneb li teßrakok re li plêt ut li cuechßînc.
6e todos os anciãos da mesma cidade, a mais próxima do morto, lavarão as mãos sobre a novilha cujo pescoço foi quebrado no vale,
6Ut chixjunileb li nequeßcßamoc be saß li tenamit, li cuanqueb nachß riqßuin li naßajej li queßxtau cuiß li camenak, teßxchßaj li rukß saß xbên li cuacax li quitokeß xcux saß li ru takßa.
7e, protestando, dirão: As nossas mãos não derramaram este sangue, nem os nossos olhos o viram.
7Ut teßxye, “Mâcuaß lâo xocamsin re li cuînk aßan, chi moco xkil li ani xbânun re.
8Perdoa, ó Senhor, ao teu povo Israel, que tu resgataste, e não ponhas o sangue inocente no meio de teu povo Israel. E aquele sangue lhe será perdoado.
8At Kâcuaß, chacuy xmâqueb lâ tenamit Israel li cacuisiheb chak Egipto. Mâqßue taxak saß kabên lix camic li cuînk aßin li mâcßaß xmâc. Ut riqßuin li teßxbânu tojbil chic rix lix camic li cuînk.”
9Assim tirarás do meio de ti o sangue inocente, quando fizeres o que é reto aos olhos do Senhor.
9Ut xban nak lâex xebânu li us chiru li Kâcuaß incßaß tâtenebâk saß êbên lix camic li cuînk li mâcßaß xmâc.
10Quando saíres � peleja contra os teus inimigos, e o Senhor teu Deus os entregar nas tuas mãos, e os levares cativos,
10Nak texxic chi pletic riqßuineb li xicß nequeßiloc êre ut nak li Kâcuaß lê Dios tixkßaxtesi saß êrukß li tenamit, cuanqueb li têcßam chi prêxil.
11se vires entre os cativas uma mulher formosa � vista e, afeiçoando-te a ela, quiseres tomá-la por mulher,
11Cui junak cuînk saß êyânk târil jun li ixk chßinaßus saß xyânkeb li queßcßameß chi prêxil ut tixra ru, naru tixcßam chokß rixakil.
12então a trarás para a tua casa; e ela, tendo rapado a cabeça, cortado as unhas,
12Tixcßam li ixk saß rochoch ut tixye re nak tixjo li rismal xjolom ut tixset li rixißij.
13e despido as vestes do seu cativeiro, ficará na tua casa, e chorará a seu pai e a sua mãe um mes inteiro; depois disso estarás com ela, e serás seu marido e ela será tua mulher.
13Li ixk tixjal li rakß li quirocsi saß li jalan tenamit ut tâcuânk saß li rochoch li cuînk. Ut chiru jun po târahokß xchßôl xban xcamic lix naß xyucuaß. Chirix li jun po li cuînk naru tâcuânk riqßuin. Aßanak chic li rixakil, ut aßanak chic lix bêlom.
14E, se te enfadares dela, deixá-la-ás ir � sua vontade; mas de modo nenhum a venderás por dinheiro, nem a tratarás como escrava, porque a humilhaste.
14Cui li cuînk incßaß cßojcßo xchßôl riqßuin li ixk, naru tixcanab chi xic. Abanan incßaß naru tixcßayi li ixk, chi moco naru tixbânu re joß naxbânu reheb lix lokßbil môs, xban nak li cuînk, aßan li xmux ru li ixk.
15Se um homem tiver duas mulheres, uma a quem ama e outra a quem despreza, e ambas lhe tiverem dado filhos, e o filho primogênito for da desprezada,
15Mâre cuan junak cuînk tâcuânk cuib li rixakil. Naxra li jun, abanan xicß naril li jun chic. Ut mâre cuânk ralal riqßuineb li cuib chi ixk. Abanan mâre riqßuin li ixk li incßaß naxra tâcuânk li xbên ralal.
16quando fizer herdar a seus filhos o que tiver, não poderá dar a primogenitura ao filho da amada, preferindo-o ao filha da desprezada, que é o primogênito;
16Li cuînk incßaß naru tixsicß ru li ralal li tixra. Nak tixjeqßui li cßaßru cuan re, tento nak tixqßue li mâtan re li xbên alalbej li xcßulub xcßulbal, usta aßan li ralal li cuan riqßuin li ixk li incßaß naxra.
17mas ao filho da aborrecida reconhecerá por primogênito, dando-lhe dobrada porção de tudo quanto tiver, porquanto ele é as primícias da sua força; o direito da primogenitura é dele.
17Tento nak tixqßue cuib sut xqßuial li cßaßak re ru re li xbên alalbej usta aßan mâcuaß li ralal li cuan riqßuin li rixakil li naxra. Tento nak tixqßue re li joß qßuial xcßulub xcßulbal xban nak aßan li xbên alalbej.
18Se alguém tiver um filho contumaz e rebelde, que não obedeça � voz de seu pai e � voz de sua mãe, e que, embora o castiguem, não lhes dê ouvidos,
18Mâre cuânk junak cuînk cuânk junak ralal li incßaß na-abin. Naxkßetkßeti ban rib. Usta nakßuseß, incßaß naxcßul lix kßusbal xbaneb lix naß xyucuaß.
19seu pai e sua mãe, pegando nele, o levarão aos anciãos da sua cidade, e � porta do seu lugar;
19Tento nak li naßbej yucuaßbej teßxcßam li al aßan saß li oquebâl re lix tenamiteb ut teßxxakab chiruheb li nequeßcßamoc be saß li tenamit aßan.
20e dirão aos anciãos da cidade: Este nosso filho é contumaz e rebelde; não dá ouvidos � nossa voz; é comilão e beberrão.
20Teßxye reheb li nequeßcßamoc be, “Li al aßin naxkßetkßeti rib chiku. Incßaß na-abin chiku ut incßaß naxpâb lix kßusbal. Junes cuaßac naraj ut aj calajenak.”
21Então todos os homens da sua cidade o apedrejarão, até que morra; assim exterminarás o mal do meio de ti; e todo o Israel, ouvindo isso, temerá.
21Ut chixjunileb li cuînk li cuanqueb saß li tenamit aßan teßxcuti chi pec toj retal tâcâmk. Chi joßcaßin têrisi li mâusilal saß êyânk. Ut chixjunileb laj Israel teßrabi resil ut teßxucuak xban.
22Se um homem tiver cometido um pecado digno de morte, e for morto, e o tiveres pendurado num madeiro,
22Cui junak cuînk naxbânu li mâc ut natenebâc câmc saß xbên ut natßuyubâc chiru cheß,incßaß naru têcanab li camenak chi tßuytßu chiru li kßojyîn. Tento nak tâmukekß saß ajcuiß li cutan aßan xban nak tzßektânanbil xban li Dios li ani natßuyubâc chiru cheß. Incßaß naru têmux ru li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.
23o seu cadáver não permanecerá toda a noite no madeiro, mas certamente o enterrarás no mesmo dia; porquanto aquele que é pendurado é maldito de Deus. Assim não contaminarás a tua terra, que o Senhor teu Deus te dá em herança.
23incßaß naru têcanab li camenak chi tßuytßu chiru li kßojyîn. Tento nak tâmukekß saß ajcuiß li cutan aßan xban nak tzßektânanbil xban li Dios li ani natßuyubâc chiru cheß. Incßaß naru têmux ru li naßajej li tixqßue êre li Kâcuaß lê Dios.