1Se vires extraviado o boi ou a ovelha de teu irmão, não te desviarás deles; sem falta os reconduzirás a teu irmão.
1Cui junak lê ras êrîtzßin tâsachk lix bôyx malaj ut lix carner ut lâex têril ru, incßaß têcanab chi joßcan. Têchap ut têcßam riqßuin laj êchal re.
2E se teu irmão não estiver perto de ti ou não o conheceres, levá-los-ás para tua casa e ficarão contigo até que teu irmão os venha procurar; então lhes restiruirás.
2Cui laj êchal re li xul mâcuaß êrechcablal, malaj ut incßaß nequenau ani, têcßam li xul saß lê rochoch ut tâcuânk aran toj nak tâcuulak laj êchal re chixsicßbal. Nak tâcuulak têkßaxtesi re lix xul.
3Assim farás também com o seu jumento, bem como com as suas vestes, e com toda coisa que teu irmão tiver perdido e tu achares; não te poderás desviar deles.
3Joßcan ajcuiß têbânu riqßuin junak li bûr, malaj ut junak tßicr malaj ut li cßaßak chic re ru li têtau chi tzßektzßo. Mêcanab yal chi joßcan.
4Se vires o jumento ou o boi de teu irmão caídos no caminho, não te desviarás deles; sem falta o ajudarás a levantá-los.
4Cui têril lix bûr malaj lix bôyx lê ras êrîtzßin tßantßo saß be, mêcanab yal chi joßcan. Têtenkßa ban chi cuaclîc cuißchic.
5Não haverá traje de homem na mulher, e não vestirá o homem vestido de mulher, porque qualquer que faz isto é abominação ao Senhor teu Deus.
5Junak ixk incßaß naru târocsi li rakß li cuînk, chi moco li cuînk târûk târocsi li rakß li ixk xban nak aßan incßaß nacuulac chiru li Kâcuaß lê Dios.
6Se encontrares pelo caminho, numa árvore ou no chão, um ninho de ave com passarinhos ou ovos, e a mãe posta sobre os passarinhos, ou sobre os ovos, não temarás a mãe com os filhotes;
6Cui têtau junak xul chi huphu saß lix soc chire be malaj saß rukß junak li cheß, ut cuan li cocß ral, malaj ut lix mol chi rubel, incßaß naru têchßeß li naßbej.
7sem falta deixarás ir a mãe, porém os filhotes poderás tomar; para que te vá bem, e para que prolongues os teus dias.
7Naru têcßam li ral, abanan têrachab li naßbej re nak us tex-êlk riqßuin li cßaßru nequebânu ut re ajcuiß nak tânajtokß rok lê yußam.
8Quando edificares uma casa nova, farás no terraço um parapeito, para que não tragas sangue sobre a tua casa, se alguém dali cair.
8Nak têyîb lê rochoch, tento nak têqßue xramleb nak têyîb re nak incßaß tâcanâk saß êbên li chßaßajquilal cui junak tâtßanekß aran ut nacam.
9Não semearás a tua vinha de duas espécies de semente, para que não fique sagrado todo o produto, tanto da semente que semeares como do fruto da vinha.
9Mêrau jalanil iyaj saß xnaßaj lê uvas. Cui têrau jalanil iyaj, naru nequesach li ru lê uvas ut têsach ajcuiß li iyaj li têrau.
10Não lavrarás com boi e jumento juntamente.
10Mêqßue chi trabajic junak bôyx rochben junak bûr re têbec cuiß xnaßaj lê racuîmk.
11Não te vestirás de estofo misturado, de lã e linho juntamente.
11Mêrocsi li tßicr cui lana rochben lino lix nokßil.
12Porás franjas nos quatro cantos da tua manta, com que te cobrires.
12Têqßue xmach lê rakß saß xcâ xucûtil.
13Se um homem tomar uma mulher por esposa, e, tendo coabitado com ela, vier a desprezá-la,
13Mâre junak cuînk tixcßam jun li xkaßal chokß rixakil. Ut nak ac xcuan riqßuin incßaß chic târaj ru.
14e lhe atribuir coisas escandalosas, e contra ela divulgar má fama, dizendo: Tomei esta mulher e, quando me cheguei a ela, não achei nela os sinais da virgindade;
14Nak ac xmux ru li xkaßal, li cuînk tâticßtißik ut tixye, “Ac cuanjenak riqßuin cuînk li ixk aßin nak xincßam,” chaßak.
15então o pai e a mãe da moça tomarão os sinais da virgindade da moça, e os levarão aos anciãos da cidade, � porta;
15Tojoßnak lix naß xyucuaß li xkaßal teßxcßam li tßicr retalil nak yâl nak toj mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk nak xcßameß xban li cuînk. Ut teßxcßut li tßicr chiruheb li nequeßcßamoc be saß xyânkeb li tenamit.
16e o pai da moça dirá aos anciãos: Eu dei minha filha por mulher a este homem, e agora ele a despreza,
16Li yucuaßbej tixye reheb, “Lâin xinsumub lin rabin riqßuin li cuînk aßin, abanan xicß chic naril.
17e eis que lhe atribuiu coisas escandalosas, dizendo: Não achei na tua filha os sinais da virgindade; porém eis aqui os sinais da virgindade de minha filha. E eles estenderão a roupa diante dos anciãos da cidade.
17Anakcuan xmux ru lin rabin ut naxye nak ac cuanjenak riqßuin cuînk nak quixcßam. Abanan arin cuan li tßicr retalil nak yâl nak toj mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk.” Ut li naßbej ut li yucuaßbej teßxcßut li tßicr chiruheb li nequeßcßamoc be.
18Então os anciãos daquela cidade, tomando o homem, o castigarão,
18Ut eb laj cßamol be teßxchap li cuînk ut teßxqßue chixtojbal xmâc.
19e, multando-o em cem siclos de prata, os darão ao pai da moça, porquanto divulgou má fama sobre uma virgem de Israel. Ela ficará sendo sua mulher, e ele por todos os seus dias não poderá repudiá-la.
19Tento nak li cuînk tixtoj jun ciento chi tumin plata re li yucuaßbej xban nak quixyoßob ticßtiß chirix li tukß ix aj Israel. Ut tento ajcuiß nak tâcanâk riqßuin li rixakil ut incßaß târûk tixjach rib riqßuin joß najtil chic yoßyôk li cuînk.
20Se, porém, esta acusação for confirmada, não se achando na moça os sinais da virgindade,
20Abanan cui yâl nak cuanjenak riqßuin cuînk nak xtauheß xban li cuînk ut cui li naßbej ut li yucuaßbej incßaß nequeßxcßam li retalil lix tukß ixkilal,
21levarão a moça � porta da casa de seu pai, e os homens da sua cidade a apedrejarão até que morra; porque fez loucura em Israel, prostiruindo-se na casa de seu pai. Assim exterminarás o mal do meio de ti.
21li xkaßal tâcßamekß chiru li puerta re li rochoch lix yucuaß ut eb li cuînk saß li tenamit aßan teßxcuti chi pec toj retal teßxcamsi xban nak xbânu li incßaß us nak toj cuan saß rochoch lix yucuaß. Chi joßcaßin têrisi li mâusilal aßan saß êyânk lâex.
22Se um homem for encontrado deitado com mulher que tenha marido, morrerão ambos, o homem que se tiver deitado com a mulher, e a mulher. Assim exterminarás o mal de Israel.
22Cui junak cuînk natauheß chi cuârc riqßuin junak ixk ac sumsu, teßcamsîk chi xcaßbichaleb. Chi joßcaßin tâsachmânk li mâusilal saß êyânk lâex aj Israel.
23Se houver moça virgem desposada e um homem a achar na cidade, e se deitar com ela,
23Cui junak xkaßal ac tzßâmanbil tâtauhekß xban junak chic cuînk saß be ut li ixk tixsume ut li cuînk tâcuânk riqßuin,
24trareis ambos � porta daquela cidade, e os apedrejareis até que morram: a moça, porquanto não gritou na cidade, e o homem, porquanto humilhou a mulher do seu próximo. Assim exterminarás o mal do meio de ti.
24aßaneb tento nak teßcßamekß chi xcaßbichaleb chiruheb laj rakol âtin saß li oquebâl re li tenamit ut teßcutekß chi pec toj retal teßcamsîk. Tâcamsîk li ixk xban nak incßaß quixjap re saß li tenamit chixcolbal rib. Ut li cuînk tâcamsîk xban nak quixmux ru li rixakil li ras rîtzßin. Chi joßcaßin têrisi li mâusilal saß êyânk.
25Mas se for no campo que o homem achar a moça que é desposada, e o homem a forçar, e se deitar com ela, morrerá somente o homem que se deitou com ela;
25Abanan cui junak cuînk tixtau saß cßalebâl junak xkaßal ac tzßâmanbil ut tixchap chi puêrs ut tâcuânk riqßuin, li cuînk aßan tâcamsîk.
26porém, � moça não farás nada. Não há na moça pecado digno de morte; porque, como no caso de um homem que se levanta contra o seu próximo e lhe tira a vida, assim é este caso;
26Abanan mâcßaß têbânu re li xkaßal xban nak mâcßaß xmâc ut moco xcßulub ta nak tâcamsîk. Li cuînk aßin xcßulub câmc joß quixcßul li cuînk li quixcamsi ras rîtzßin,
27pois ele a achou no campo; a moça desposada gritou, mas não houve quem a livrasse. em juizo, entre sangue
27xban nak li cuînk quixcßul li xkaßal saß cßalebâl ut mâ ani quiru quicoloc re, usta quixjap re.
28Se um homem achar uma moça virgem não desposada e, pegando nela, deitar-se com ela, e forem apanhados,
28Cui junak cuînk tixtau jun li tukß ix li incßaß tzßâmanbil ut tixchap ut tâcuânk riqßuin, ut nequeßtaßli chi mâcobc,
29o homem que se deitou com a moça dará ao pai dela cinqüenta siclos de prata, e porquanto a humilhou, ela ficará sendo sua mulher; não a poderá repudiar por todos os seus dias.
29li cuînk li quicuan riqßuin li xkaßal tento nak tixtoj lajêb roxcßâl chi tumin plata re lix yucuaß li xkaßal. Ut tento ajcuiß nak li cuînk tâsumlâk riqßuin li xkaßal xban nak quixmux ru. Ut incßaß târûk tixjach rib riqßuin joß najtil yoßyôk li cuînk.Mâ jun li cuînk naru tixchßic rib riqßuin rixakil lix yucuaß. Incßaß naru tixcßut xxutân lix yucuaß.
30Nenhum homem tomará a mulher de seu pai, e não levantará a cobertura de seu pai.
30Mâ jun li cuînk naru tixchßic rib riqßuin rixakil lix yucuaß. Incßaß naru tixcßut xxutân lix yucuaß.