1Sucedeu nos dias de Assuero, o Assuero que reinou desde a Índia até a Etiópia, sobre cento e vinte e seis províncias,
1Aßan aßin li quicßulman saß eb li cutan nak quicuan chokß rey laj Asuero. Aßan quitaklan saß xbên li tenamit La India. Ut aßan ajcuiß quitaklan saß xbêneb chixjunileb li tenamit quicuulac toj saß li tenamit Etiopía. Jun ciento riqßuin cuukub xcaßcßâl chi tenamit queßcuan rubel xcuanquil laj Asuero.
2que, estando o rei Assuero assentado no seu trono do seu reino em Susã, a capital,
2Saß li tenamit Susa quicuan lix naßaj li quitaklan cuiß.
3no terceiro ano de seu reinado, deu um banquete a todos os seus príncipes e seus servos, estando assim perante ele o poder da Pérsia e da Média, os nobres e os oficiais das províncias.
3Yô rox chihab roquic chokß rey laj Asuero nak quixbânu jun li ninkße chokß reheb li nequeßcßanjelac chiru. Ut quixbokeb saß li ninkße li nequeßtaklan saß li junjûnk chi tenamit joßqueb ajcuiß li nequeßcßamoc be saß xyânkeb lix soldado eb laj Persia ut eb laj Media.
4Nessa ocasião ostentou as riquezas do seu glorioso reino, e o esplendor da sua excelente grandeza, por muitos dias, a saber cento e oitenta dias.
4Quixbokeb chixjunileb re xcßutbal chiruheb lix nimal ut lix lokßal lix cuanquilal ut lix biomal. Li ninkße aßan quicuan cuakib po.
5E, acabado aqueles dias, deu o rei um banquete a todo povo que se achava em Susã, a capital, tanto a grandes como a pequenos, por sete dias, no pátio do jardim do palácio real.
5Nak ac xeßnumeß li cutan aßan, quixbânu jun chic li ninkße chiru li nebâl re li rochoch li rey Asuero. Cuukub cutan chic quibay li ninkße aßan. Chixjunileb li cuanqueb Susa queßbokeß saß li ninkße, li cuanqueb xcuanquil joßqueb ajcuiß li mâcßaßeb xcuanquil.
6As cortinas eram de pano branco verde e azul celeste, atadas com cordões de linho fino e de púrpura a argola de prata e a colunas de mármore; os leitos eram de ouro e prata sobre um pavimento mosaico de pórfiro, de mármore, de madrepérola e de pedras preciosas.
6Queßxyîb chi châbil li nebâl. Queßxqßue li châbil tßicr sak, rax ut azul ut queßxbacß chiru li nînki pilar yîbanbil riqßuin li châbil pec mármol. Li tßicr chapcho riqßuin cßâm lino morado. Li cßâm chapcho saß li junjûnk chi pilar riqßuin argollas yîbanbil riqßuin plata. Li cßojaribâl, li queßhilan cuiß li ulaß yîbanbil riqßuin oro ut plata. Li xan yîbanbil riqßuin li châbil pec pórfido ut mármol ut riqßuin li pec alabastro ut jacinto. Eb li pec aßan kßaxal tertôqueb xtzßak.
7Dava-se de beber em copos de ouro, os quais eram diferentes uns dos outros; e havia vinho real em abundância, segundo a generosidade do rei.
7Li secß li queßucßac cuiß junes oro ut jalan jalânk xyîbanquil. Kßaxal nabal li vino xcomon li châbil li narucß li rey ut quiqßueheß chi nabal joß quiraj aßan.
8E bebiam como estava prescrito, sem constrangimento; pois o rei tinha ordenado a todos os oficiais do palácio que fizessem conforme a vontade de cada um.
8Li rey quixqßue jun li chakßrab reheb laj jecßol vino ut quixye reheb nak mâ ani teßxmin ruheb chi ucßac. Aß yal re li junjûnk cßaßru târaj rucßbal.
9Também a rainha Vasti deu um banquete �s mulheres no palácio do rei Assuero.
9Ut li reina Vasti, li rixakil li rey, quixbânu ajcuiß jun li ninkße reheb li ixk saß li rochoch li rey Asuero.
10Ao sétimo dia, o rei, estando já o seu coração alegre do vinho, mandou a Meumã, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta, Zétar e Carcás, os sete eunucos que serviam na presença do rei Assuero,
10Saß xcuuk li cutan re li ninkße, cßajoß xsahil xchßôl li rey Asuero xban lix calajic. Quixtaklaheb li cuukub chi eunucos li nequeßcßanjelac chiru. Aßaneb laj Mehumán, laj Bizta, laj Harbona, laj Bigta, laj Abagta, laj Zetar ut laj Carcas.
11que introduzissem � presença do rei a rainha Vasti, com a coroa real, para mostrar aos povos e aos príncipes a sua formosura, pois era formosíssima.
11Li rey quixye reheb nak teßxbok chak li reina Vasti. Ut quixye reheb nak cuânk chak lix corona saß xjolom nak tâchâlk chiru li rey re xcßutbal lix chßinaßusal chiruheb li tenamit ut chiruheb ajcuiß li nequeßtaklan saß li junjûnk chi tenamit xban nak kßaxal chßinaßus lix Vasti.
12A rainha Vasti, porém, recusou atender � ordem do rei dada por intermédio dos eunucos; pelo que o rei muito se enfureceu, e se inflamou de ira.
12Li cuukub chi cuînk queßcuulac riqßuin li reina Vasti ut queßxye re li cßaßru quixye li rey. Abanan lix Vasti incßaß quixbânu li cßaßru quiraj li rey. Joßcan nak cßajoß nak quijoskßoß li rey.
13Então perguntou o rei aos sábios que conheciam os tempos (pois assim se tratavam os negócios do rei, na presença de todos os que sabiam a lei e o direito;
13Xban nak yô xjoskßil li rey quipatzßoc reheb li cuanqueb xnaßleb cßaßru us xbânunquil. Saß eb li cutan aßan cßaynakeb li rey chixpatzßbal xnaßlebeb riqßuineb li nequeßxnau li chakßrab.
14e os mais chegados a ele eram: Carsena, Setar, Admata, Társis, Meres, Marsena, Memucã, os sete príncipes da Pérsia e da Média, que viam o rosto do rei e ocupavam os primeiros assentos no reino)
14Cuanqueb riqßuin li rey laj Carsena, laj Setar, laj Admata ut laj Tarsis. Ut cuanqueb ajcuiß laj Meres, laj Marsena ut laj Memucán. Aßaneb li cuukub chi xnînkal ru cuînk saß xyânkeb laj Persia ut laj Media. Junelic cuanqueb aran chixqßuebal xnaßleb li rey ut kßaxal nînkeb xcuanquil.
15o que se devia fazer, segundo a lei, � rainha Vasti, por não haver cumprido a ordem do rei Assuero dada por intermédio dos eunucos.
15Li rey Asuero quixpatzß reheb: —¿Cßaßru naxye li chakßrab? ¿Cßaßru us takabânu riqßuin li reina Vasti? Xintaklaheb laj cßanjel chicuu chixbokbal. Abanan aßan incßaß xbânu li cßaßru xinye, chan.
16Respondeu Memucã na presença do rei e dos príncipes: Não somente contra o rei pecou a rainha Vasti, mas também contra todos os príncipes, e contra todos os povos que há em todas as províncias do rei Assuero.
16Ut laj Memucán quichakßoc ut quixye re li rey ut reheb ajcuiß chixjunileb li cuanqueb xcuanquil saß eb li tenamit: —Moco caßaj cuiß ta chiru li rey xmâcob nak quixkßet li râtin. Xmâcob ajcuiß chiruheb li cuanqueb xcuanquil joß ajcuiß chiruheb chixjunileb li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li rey.
17Pois o que a rainha fez chegará ao conhecimento de todas as mulheres, induzindo-as a desprezarem seus maridos quando se disser: O rei Assuero mandou que introduzissem � sua presença a rainha Vasti, e ela não veio.
17Li cßaßru xbânu li reina tâcuulak saß xxiqueb chixjunileb li ixk. Cui teßrabi aßan, eb li ixk incßaß chic teßxqßue saß ruheb lix bêlomeb. Eb aßan teßxye, “Li rey Asuero xtakla xbokbal li reina Vasti ut aßan incßaß qui-abin chiru,” chaßkeb.
18E neste mesmo dia as princesas da Pérsia e da Média, sabendo do que fez a rainha, dirão o mesmo a todos os príncipes do rei; e assim haverá muito desprezo e indignação.
18Ut anakcuan eb li rixakil li cuanqueb xcuanquil saß xyânkeb laj Media ut eb laj Persia cau chic teßrâtina lix bêlomeb xban nak teßrabi li cßaßru xbânu li reina Vasti. Teßjoskßok chiruheb lix bêlom ut tâcuânk chßaßajquilal chi joßcan.
19Se bem parecer ao rei, saia da sua parte um edito real, e escreva-se entre as leis dos persas e dos medos para que não seja alterado, que Vasti não entre mais na presença do rei Assuero, e dê o rei os seus direitos de rainha a outra que seja melhor do que ela.
19Cui lâat tixcßul âchßôl, at rey, tâqßue junak chakßrab ut tzßîbanbilak retalil saß li chakßrab re Persia ut re Media re nak mâ ani tâkßetok re. Li chakßrab aßan tixye nak li reina Vasti incßaß chic tixcßut rib chi junaj cua chiru li rey ut tâisîk chokß reina. Ut junak chic kßaxal châbil chiru aßan tâqßuehekß chokß reina.
20E quando o decreto que o rei baixar for publicado em todo o seu reino, grande como é, todas as mulheres darão honra a seus maridos, tanto aos nobres como aos humildes.
20Nak tâêlk resil li chakßrab li tâqßue, at rey, teßrabi chixjunileb li cuanqueb rubel âcuanquil. Ut chixjunileb li ixk teßxqßue xlokßal lix bêlom, usta cuan xcuanquil usta mâcßaß xcuanquil, chan.
21Pareceu bem este conselho ao rei e aos príncipes; e o rei fez conforme a palavra de Memucã,
21Li cßaßru quixye laj Memucán quixcßul xchßôl li rey joßqueb ajcuiß li nînkeb xcuanquil li cuanqueb aran. Ut li rey Asuero quixbânu joß quiyeheß re xban laj Memucán.Ut li rey quixtaklaheb li hu saß li junjûnk chi tenamit. Quixtzßîba saß li râtinobâleb ut quixtzßîba ajcuiß joß nequeßtzßîbac saß eb li junjûnk chi tenamit. Quixye reheb nak eb li cuînk, aßaneb li teßtaklânk saß li rochocheb. Ut quixye ajcuiß nak tâyehekß resil li chakßrab aßan reheb chixjunileb li tenamit saß li râtinobâleb li junjûnk chi tenamit.
22enviando cartas a todas as províncias do rei, a cada província segundo o seu modo de escrever e a cada povo segundo a sua língua, mandando que cada homem fosse senhor em sua casa, e que falasse segundo a língua de seu povo.
22Ut li rey quixtaklaheb li hu saß li junjûnk chi tenamit. Quixtzßîba saß li râtinobâleb ut quixtzßîba ajcuiß joß nequeßtzßîbac saß eb li junjûnk chi tenamit. Quixye reheb nak eb li cuînk, aßaneb li teßtaklânk saß li rochocheb. Ut quixye ajcuiß nak tâyehekß resil li chakßrab aßan reheb chixjunileb li tenamit saß li râtinobâleb li junjûnk chi tenamit.