1Sucedeu, pois, nos dias de Acaz, filho de Jotão, filho de Uzias, rei de Judá, que Rezim, rei da Síria, e Peca, filho de Remalias, rei de Israel, subiram a Jerusalém, para pelejarem contra ela, mas não a puderam conquistar.
1Laj Acaz, lix reyeb laj Judá, aßan li ralal laj Jotam. Laj Jotam, aßan li ralal laj Uzías. Saß eb li cutan nak cuan laj Acaz chokß xreyeb laj Judá, laj Rezín lix reyeb laj Siria ut laj Peka li ralal laj Remalías lix reyeb laj Israel queßcôeb chi pletic riqßuineb laj Jerusalén. Abanan incßaß quiru queßoc saß li tenamit.
2Quando deram aviso � casa de Davi, dizendo: A Síria fez aliança com Efraim; ficou agitado o coração de Acaz, e o coração do seu povo, como se agitam as árvores do bosque � força do vento.
2Li esilal aßin quicuulac riqßuineb li ralal xcßajol laj David. Ut queßxye re li rey Acaz: —Eb laj Siria queßxjunaji ribeb riqßuineb li ralal xcßajol laj Efraín ut xeßchal chi pletic riqßuin lâ tenamit, chanqueb re. Ut eb aßan cßajoß nak queßxucuac. Nequeßsicsot xban xxiuheb. Chanchan nak nequeßecßasîc li cheß li cuan saß qßuicheß xban li ikß.
3Então disse o Senhor a Isaías: saí agora, tu e teu filho Sear-Jasube, ao encontro de Acaz, ao fim do aqueduto da piscina superior, na estrada do campo do lavandeiro,
3Abanan li Kâcuaß Dios quixye re laj Isaías: —Tatxic âcuochben laj Sear-jasub lâ cualal cuan cuiß lix naßaj li haß li cuan takecß. Têtau laj Acaz saß li be nanumeß cuiß li rok haß li cuan cuiß lix naßajeb laj puchßunel.
4e dize-lhe: Acautela-te e aquieta-te; não temas, nem te desfaleça o coração por causa destes dois pedaços de tições fumegantes; por causa do ardor da ira de Rezim e da Síria, e do filho de Remalias.
4Ut tâye re, “Michßinan âchßôl. Cacuubresi ban âchßôl. Matxucuac chiruheb laj Rezín lix reyeb laj Siria ut li ralal laj Remalías, li yô xjoskßileb saß êbên xban nak eb aßan chanchaneb li rußuj siß li yô xsibel,” chaßakat.—
5Porquanto a Síria maquinou o mal contra ti, com Efraim e com o filho de Remalias, dizendo:
5Lix reyeb laj Siria ut laj Efraín joß ajcuiß li ralal laj Remalías queßxcßûb ru chanru nak teßchâlk chi pletic âcuiqßuin ut queßxye:
6Subamos contra Judá, e amedrontemo-lo, e demos sobre ele, tomando-o para nós, e façamos reinar no meio dele o filho de Tabeel.
6—Toxic chi pletic riqßuineb laj Judá. Takachap lix naßajeb ut takajeqßui chi kibil kib. Ut takaxakab li ralal laj Tabeel chokß xreyeb, chanqueb.
7Assim diz o Senhor Deus: Isto não subsistirá, nem tampouco acontecerá.
7Abanan li nimajcual Dios quixye: —Mâ jokße tâcßulmânk chi joßcan. Incßaß tâuxmânk li cßaßru nequeßxye.
8Pois a cabeça da Síria é Damasco, e o cabeça de Damasco é Rezim; e dentro de sessenta e cinco anos Efraim será quebrantado, e deixará de ser povo.
8Eb laj Siria cauheb xchßôl riqßuin li tenamit Damasco xban nak aßan lix nimal ru tenamit li cuan aran Siria. Ut laj Rezín, aßan lix reyeb laj Damasco. Chiru ôb xcâcßâl chihab eb laj Efraín yôkeb chi sachc xcuanquileb toj retal nak teßcanâk chi mâcßaß chic tenamit.
9Entretanto a cabeça de Efraim será Samária, e o cabeça de Samária o filho de Remalias; se não o crerdes, certamente não haveis de permanecer.
9Li tenamit Samaria, aßan lix nimal ru tenamit saß xnaßajeb li ralal xcßajol laj Efraín. Ut laj Peka li ralal laj Remalías, aßan lix reyeb. Cui incßaß cau êchßôl saß lê pâbâl joßcan ajcuiß têcßul joß li teßxcßul li ralal xcßajol laj Efraín.—
10De novo falou o Senhor com Acaz, dizendo:
10Ut li Dios quiâtinac cuißchic riqßuin laj Acaz ut quixye:
11Pede para ti ao Senhor teu Deus um sinal; pede-o ou em baixo nas profundezas ou em cima nas alturas.
11—Tzßâma chiru li Kâcuaß lâ Dios nak tixcßutbesi junak retalil châcuu. Naru tixtakla chak saß xchamal li ruchichßochß malaj ut takecß toj saß choxa, chan.
12Acaz, porém, respondeu: Não o pedirei nem porei � prova o Senhor.
12Abanan laj Acaz quichakßoc ut quixye: —Incßaß tintzßâma châcuu nak tâcßutbesi junak retalil chicuu. Lâin incßaß tinyal âcuix lâat, at Kâcuaß, chan.
13Então disse Isaías: Ouvi agora, ó casa de Davi: Pouco vos é afadigardes os homens, que ainda afadigareis também ao meu Deus?
13Tojoßnak laj Isaías quixye: —Abihomak lâex li ralal xcßajol laj David. ¿Ma incßaß ta biß tzßakal nak yôquex chixchßißchßißinquileb li profeta? ¿Ma toj têraj xchßißchßißinquil li Kâcuaß lin Dios?
14Portanto o Senhor mesmo vos dará um sinal: eis que uma virgem conceberá, e dará � luz um filho, e será o seu nome Emanuel.
14Joßcan ut nak li Kâcuaß tâqßuehok êre junak retalil. Aßan aßin li retalil li tâqßuehekß êre: Jun xkaßal toj mâjiß cuanjenak riqßuin cuînk tâcuânk xcßulaßal chßina têlom. Ut Emanuel tâqßuehekß chokß xcßabaß.
15Manteiga e mel comerá, quando ele souber rejeitar o mal e escolher o bem.
15Nak yôk chi qßuîc, li chßina al tixtzaca li xyaßal cab ut li mantequilla toj retal tixnau xsicßbal li us ut li incßaß us.
16Pois antes que o menino saiba rejeitar o mal e escolher o bem, será desolada a terra dos dois reis perante os quais tu tremes de medo.
16Nak toj mâjiß naxnau xsicßbal ru li us ut xtzßektânanquil li incßaß us li chßina al, lix naßajeb li cuib chi rey li nequexucua ru tâcanâk chi mâcßaß chic cristian chiru.
17Mas o Senhor fará vir sobre ti, e sobre o teu povo e sobre a casa de teu pai, dias tais, quais nunca vieram, desde o dia em que Efraim se separou de Judá, isto é, fará vir o rei da Assíria.
17Raylal tixqßue saß êbên li Kâcuaß ut saß xbêneb lê ralal êcßajol. Cßajoß li raylal teßxcßul chixjunileb li ralal xcßajoleb li rey. Mâ jun sut quicßulman chi joßcan chalen nak eb laj Efraín queßxjach ribeb riqßuineb laj Judá. Li Kâcuaß tixtakla chak lix reyeb laj Asiria chêrahobtesinquil.
18Naquele dia assobiará o Senhor �s moscas que há no extremo dos rios do Egito, e �s abelhas que estão na terra da Assíria.
18Saß eb li cutan aßan li Kâcuaß tixbokeb laj Egipto ut eb laj Asiria. Eb laj Egipto chanchanakeb li raxyât xban xqßuialeb nak teßchâlk chi najt bar cuanqueb cuiß li nimaß. Ut eb laj Asiria chanchanakeb li sak cßau nak teßchâlk.
19E elas virão, e pousarão todas nos vales desertos e nas fendas das rochas, e sobre todos os espinheirais, e sobre todos os prados.
19Chanchanakeb li raxyât ut li sak cßau nak teßxic yalak bar saß eb li ûl ut saß eb li ochoch pec. Ut telajeßxic saß eb li qßuix ut saß eb li pachßayaß.
20Naquele dia rapará o Senhor com uma navalha alugada, que está além do Rio, isto é, com o rei da Assíria, a cabeça e os cabelos dos pés; e até a barba arrancará.
20Ut saß eb li cutan aßan li Kâcuaß tixtakla lix reyeb laj Asiria, li cuan jun pacßal li nimaß Eufrates. Li cuînk aßan chanchan jun aj besonel xban nak tixtakla xbesbal lê jolom joß ajcuiß lê mach ut lê tzelec.
21Sucederá naquele dia que um homem criará uma vaca e duas ovelhas;
21Saß eb li cutan aßan, usta yal jun ajcuiß li cuacax ut cuib ajcuiß li chibât li tixqßuiresi junak li cuînk,
22e por causa da abundância do leite que elas hão de dar, comerá manteiga; pois manteiga e mel comerá todo aquele que ficar de resto no meio da terra.
22abanan tzßakalak ajcuiß li leche li tâxocmânk re nak tixtzaca li mantequilla. Relic chi yâl nak li joß qßuial chic li teßcolekß teßxtzaca li mantequilla ut li xyaßal cab.
23Sucederá também naquele dia que todo lugar, em que antes havia mil vides, do valor de mil siclos de prata, será para sarças e para espinheiros.
23Ut tâcßulmânk ajcuiß saß eb li cutan aßan nak li naßajej li na-el cuiß nabal li uvas tâcanâk chokß xnaßaj li qßuix ut li pim. Ut aßan raj li naßajej li naqßuehoc jun mil chi tumin plata.
24Com arco e flechas entrarão ali; porque as sarças e os espinheiros cobrirão toda a terra.
24Ut eb li teßxic aran teßxcßam lix tzimaj re yoßoc xban nak junes pim ut qßuix tâcuânk saß eb li naßajej aßan.Incßaß chic tixtrabaji li chßochß riqßuin asaron joß queßxbânu junxil xban nak cßajoß li qßuix ut li pim li tâcuânk aran. Aran tâqßuemânk li cuacax ut li carner, chan.
25Quanto a todos os outeiros que costumavam cavar com enxadas, para ali não chegarás, por medo das sarças e dos espinheiros; mas servirão de pasto para os bois, e serão pisados pelas ovelhas.
25Incßaß chic tixtrabaji li chßochß riqßuin asaron joß queßxbânu junxil xban nak cßajoß li qßuix ut li pim li tâcuânk aran. Aran tâqßuemânk li cuacax ut li carner, chan.