1Ora, havia entre os fariseus um homem chamado Nicodemos, um dos principais dos judeus.
1Quicuan jun li cuînk aj fariseo aj Nicodemo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' xyânkeb laj judío.
2Este foi ter com Jesus, de noite, e disse-lhe: Rabi, sabemos que és Mestre, vindo de Deus; pois ninguém pode fazer estes sinais que tu fazes, se Deus não estiver com ele.
2Sa' jun li k'ojyîn laj Nicodemo quicuulac chi âtinac riq'uin li Jesús ut quixye re: -At tzolonel, lâo nakanau nak riq'uin li Dios chalenakat chak chok' aj tzolol ke xban nak mâ ani târûk tixbânu li milagros li nacabânu lâat cui ta mâcua' riq'uin xcuanquil li Dios, chan.
3Respondeu-lhe Jesus: Em verdade, em verdade te digo que se alguém não nascer de novo, não pode ver o reino de Deus.
3Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Relic chi yâl ninye âcue, mâ ani naru tâoc rubel xnimajcual cuanquilal li Dios cui inc'a' tâyo'lâk cui'chic xca' sut, chan li Jesús.
4Perguntou-lhe Nicodemos: Como pode um homem nascer, sendo velho? porventura pode tornar a entrar no ventre de sua mãe, e nascer?
4Laj Nicodemo quixye re: -¿Chan ta cui' ru nak tâyo'lâk cui'chic xca' sut junak cuînk? ¿Ma târûk ta bi' tâoc cui'chic riq'uin lix na' ut tâyo'lâk cui'chic xca' sut? chan.
5Jesus respondeu: Em verdade, em verdade te digo que se alguém não nascer da água e do Espírito, não pode entrar no reino de Deus.
5Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Relic chi yâl ninye âcue nak ani inc'a' tâyo'lâk riq'uin ha' ut riq'uin li Santil Musik'ej moco târûk ta tâoc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.
6O que é nascido da carne é carne, e o que é nascido do Espírito é espírito.
6Li ani yo'lajenak riq'uin lix na' xyucua' cuan xyu'am sa' ruchich'och'. Abanan li ani yo'lajenak riq'uin li Santil Musik'ej cuan xyu'am chi junelic.
7Não te admires de eu te haver dito: Necessário vos é nascer de novo.
7Misach âch'ôl xban nak xinye âcue nak tento tatyo'lâk cui'chic xca' sut.
8O vento sopra onde quer, e ouves a sua voz; mas não sabes donde vem, nem para onde vai; assim é todo aquele que é nascido do Espírito.
8Li ik' nanume' bar naraj chi inc'a' nacanau bar nachal chak chi moco nacanau bar yô chi xic. Inc'a' nacacuil ru. Ca'aj cui' lix yâb nacacuabi nak nanume'. Jo'can ajcui' lix yu'ameb li yo'lajenakeb riq'uin li Santil Musik'ej. Cuan xyu'ameb chi junelic chi inc'a' nacanau chi tz'akal chanru, chan li Jesús.
9Perguntou-lhe Nicodemos: Como pode ser isto?
9Quichak'oc laj Nicodemo ut quixye re: -¿Chanru nak nac'ulman a'in? Inc'a' nintau ru, chan.
10Respondeu-lhe Jesus: Tu és mestre em Israel, e não entendes estas coisas?
10Li Jesús quixye re: -Lâat aj tzolol reheb laj Israel ut inc'a' nacatau ru li yôquin chixyebal.
11Em verdade, em verdade te digo que nós dizemos o que sabemos e testemunhamos o que temos visto; e não aceitais o nosso testemunho!
11Relic chi yâl ninye êre: Lâo nocoâtinac chirix li nakanau. Ut nakach'olob resil li c'a'ru nakil. Abanan lâex inc'a' nequec'ûluban li c'a'ru nakach'olob xyâlal chêru.
12Se vos falei de coisas terrestres, e não credes, como crereis, se vos falar das celestiais?
12Lâat inc'a' nacapâb li c'a'ru ninye âcue chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. ¿Ma toja' ta chic tâpâb nak tinye âcue li choxahil na'leb?
13Ora, ninguém subiu ao céu, senão o que desceu do céu, o Filho do homem.
13Mâ ani quicuulac sa' choxa. Ca'aj cui' lâin li C'ajolbej. Lâin xinchal chak sa' choxa.
14E como Moisés levantou a serpente no deserto, assim importa que o Filho do homem seja levantado;
14Nak toj cuanqueb laj judío sa' li chaki ch'och', laj Moisés quixtaksi chiru jun che' jun li c'anti' yîbanbil riq'uin li ch'îch' bronce. Jo'can ajcui' lâin li C'ajolbej. Tento nak tintaksîk chiru jun li che',
15para que todo aquele que nele crê tenha a vida eterna.
15re nak chixjunileb li te'pâbânk cue lâin inc'a' te'sachk. Te'cuânk ban xyu'am chi junelic.
16Porque Deus amou o mundo de tal maneira que deu o seu Filho unigênito, para que todo aquele que nele crê não pereça, mas tenha a vida eterna.
16Li Dios c'ajo' nak quixraheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak quixq'ue li Ralal junaj chi ribil re nak chixjunileb li ani te'pâbânk re inc'a' te'sachk. Tâcuânk ban xyu'ameb chi junelic.
17Porque Deus enviou o seu Filho ao mundo, não para que julgasse o mundo, mas para que o mundo fosse salvo por ele.
17Li Dios inc'a' quixtakla chak li Ralal sa' ruchich'och' chixtenebanquil li tojba mâc sa' xbêneb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Quixtakla ban chak re nak sa' xc'aba' a'an te'colek'.
18Quem crê nele não é julgado; mas quem não crê, já está julgado; porquanto não crê no nome do unigênito Filho de Deus.
18Li ani napâban re, mâc'a' li tojba mâc sa' xbên. Abanan li ani inc'a' napâban re, ac cuan li tojba mâc sa' xbên xban nak inc'a' xpâb li Ralal li Dios, li junaj chi ribil.
19E o julgamento é este: A luz veio ao mundo, e os homens amaram antes as trevas que a luz, porque as suas obras eram más.
19Xban nak inc'a' neque'pâban, cuan li tojba mâc sa' xbêneb. Li C'ajolbej quic'ulun sa' ruchich'och' chixc'utbal lix yâlal chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A'an chanchan li cutan. Abanan eb li cuanqueb sa' ruchich'och' k'axal que'raj cuânc sa' xk'ojyînal ru li mâc ut inc'a' que'raj cuânc sa' li cutan xban nak inc'a' us lix na'lebeb.
20Porque todo aquele que faz o mal aborrece a luz, e não vem para a luz, para que as suas obras não sejam reprovadas.
20Li ani neque'xbânu li mâusilal, xic' neque'ril lix yâlal. Inc'a' nacuulac chiruheb cuânc sa' xyâlal xban nak inc'a' neque'raj tâc'utûnk li mâusilal neque'xbânu.
21Mas quem pratica a verdade vem para a luz, a fim de que seja manifesto que as suas obras são feitas em Deus.
21Abanan li ani cuanqueb sa' tîquilal, neque'cuulac chiru cuânc sa' xyâlal re nak tâc'utûnk nak neque'xbânu li c'a'ru naraj li Dios, chan li Jesús.
22Depois disto foi Jesus com seus discípulos para a terra da Judéia, onde se demorou com eles e batizava.
22Chirix chic a'in, li Jesús cô sa' li na'ajej Judea rochbeneb lix tzolom. Aran que'cana cuib oxib cutan ut yô chi cubsînc ha'.
23Ora, João também estava batizando em Enom, perto de Salim, porque havia ali muitas águas; e o povo ía e se batizava.
23Laj Juan laj Cubsihom Ha' yô ajcui' chi cubsînc ha' sa' li na'ajej Enón li cuan nach' riq'uin li na'ajej Salim xban nak aran cuan nabal li ha'. Ut neque'cuulac li cristian riq'uin ut naxcubsi xha'eb.
24Pois João ainda não fora lançado no cárcere.
24A'in quic'ulman nak toj mâji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan.
25Surgiu então uma contenda entre os discípulos de João e um judeu acerca da purificação.
25Que'oc chixcuech'inquil ribeb lix tzolom laj Juan riq'uineb laj judío. Que'xcuech'i ribeb chirix li cubi ha' li yôqueb chixbânunquil.
26E foram ter com João e disseram-lhe: Rabi, aquele que estava contigo além do Jordão, do qual tens dado testemunho, eis que está batizando, e todos vão ter com ele.
26Que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin ut que'xye re: -At tzolonel, li cuînk li quicuulac âcuiq'uin aran jun pac'al li nima' Jordán, li cach'olob chak resil chiku, a'an yô chi cubsînc ha'. Ut chixjunileb li cristian yôqueb chi cuulac riq'uin, chanqueb.
27Respondeu João: O homem não pode receber coisa alguma, se não lhe for dada do céu.
27Quichak'oc laj Juan ut quixye: -Junak cuînk mâc'a' c'a'ru tixbânu chi inc'a' ta q'uebil re xban li Dios.
28Vós mesmos me sois testemunhas de que eu disse: Não sou o Cristo, mas sou enviado adiante dele.
28Lâex querabi ajcui' chak nak quinye nak moco lâin ta li Cristo. Yal taklanbilin ban chak xbên cua chiru a'an chixch'olobanquil li resilal.
29Aquele que tem a noiva é o noivo; mas o amigo do noivo, que está presente e o ouve, regozija-se muito com a voz do noivo. Assim, pois, este meu gozo está completo.
29Junak cuînk xic re chi sumlâc cuan li ixakilbej riq'uin. Ut li ramîg cuan aran ut nasaho' sa' xch'ôl chirabinquil li naxye li bêlomej. Li Cristo, a'an jo' jun li bêlomej ut lâin yal jo' jun li ramîg. Lâin nasaho' sa' inch'ôl nak yôqueb chi xic li cristian riq'uin xban nak a'an li tz'akal aj Colonel.
30É necessário que ele cresça e que eu diminua.
30Tento nak a'an tânimânk xcuanquil ut lâin tâcubêk incuanquil, chan laj Juan.
31Aquele que vem de cima é sobre todos; aquele que vem da terra é da terra, e fala da terra. Aquele que vem do céu é sobre todos.
31Ut quixye ajcui' laj Juan: -A'an xchal chak sa' choxa ut k'axal nim xcuanquil sa' xbên chixjunil. Lâin quinyo'la sa' ruchich'och' ut rehin ajcui' li ruchich'och'. Ut ninâtinac chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. Li jun li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbên chixjunil.
32Aquilo que ele tem visto e ouvido, isso testifica; e ninguém aceita o seu testemunho.
32Ut li c'a'ru quiril ut quirabi, a'an li naxch'olob xyâlal. Abanan moco q'uiheb ta li neque'pâban re li c'a'ru naxye.
33Mas o que aceitar o seu testemunho, esse confirma que Deus é verdadeiro.
33Abanan li ani naxpâb li c'a'ru naxye, riq'uin a'an naxc'ut nak naxpâb nak tz'akal yâl li c'a'ru yebil xban li Dios.
34Pois aquele que Deus enviou fala as palavras de Deus; porque Deus não dá o Espírito por medida.
34Li Jesucristo, a'an taklanbil chak xban li Dios ut naxye li c'a'ru nayehe' re xban li Dios xban nak li Santil Musik'ej cuan riq'uin chi tz'akal.
35O Pai ama ao Filho, e todas as coisas entregou nas suas mãos.
35Li Acuabej Dios naxra li Ralal ut quixk'axtesi chixjunil sa' ruk' a'an, ut a'an chic yal re sa' xbên.Li ani napâban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napâban re li C'ajolbej inc'a' tâcuânk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba mâc sa' xbên, chan laj Juan.
36Quem crê no Filho tem a vida eterna; o que, porém, desobedece ao Filho não verá a vida, mas sobre ele permanece a ira de Deus.
36Li ani napâban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napâban re li C'ajolbej inc'a' tâcuânk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba mâc sa' xbên, chan laj Juan.