Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

John

4

1Quando, pois, o Senhor soube que os fariseus tinham ouvido dizer que ele, Jesus, fazia e batizava mais discípulos do que João
1Quicuulac resil riq'uineb laj fariseo nak k'axal nabaleb li yôqueb chi tâkênc re li Jesús chiruheb li yôqueb chi tâkênc re laj Juan ut yôqueb chi cubsîc xha'eb.
2(ainda que Jesus mesmo não batizava, mas os seus discípulos)
2Abanan mâcua' li Jesús li yô chi cubsînc ha'. A'aneb ban lix tzolom li yôqueb chi cubsînc ha'.
3deixou a Judéia, e foi outra vez para a Galiléia.
3Nak quixnau li c'a'ru yôqueb chixyebal laj fariseo, li Jesús qui-el Judea ut cô cui'chic Galilea.
4E era-lhe necessário passar por Samária.
4Nak yô chi xic Galilea, tento nak tânumek' aran Samaria.
5Chegou, pois, a uma cidade de Samária, chamada Sicar, junto da herdade que Jacó dera a seu filho José;
5Nak yô chi numec' Samaria, quicuulac sa' li tenamit Sicar. Li tenamit a'an nach' cuan riq'uin li na'ajej li quixq'ue laj Jacob re laj José li ralal.
6achava-se ali o poço de Jacó. Jesus, pois, cansado da viagem, sentou-se assim junto do poço; era cerca da hora sexta.
6Ut aran cuan jun li becbil ha' li quixtakla xbecbal laj Jacob najter. Cua'leb na chic quicuulac aran li Jesús. Quic'ojla chire li becbil ha' chi hilânc xban nak quilub chi bêc.
7Veio uma mulher de Samária tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá- me de beber.
7Quicuulac jun li ixk aj Samaria chirisinquil xha'. Ut li Jesús quixye re: -Si bayak cuuc'a, chan.
8Pois seus discípulos tinham ido � cidade comprar comida.
8Ut eb lix tzolom li Jesús ac xcôeb sa' tenamit chixlok'bal lix tzacaêmkeb.
9Disse-lhe então a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana? (Porque os judeus não se comunicavam com os samaritanos.)
9Quichak'oc li ixk ut quixye re: -Lâin aj Samaria ut lâat, lâat aj judío. ¿C'a'ut nak nacapatz' âcuuc'a cue? chan. Quixye re chi jo'can xban nak eb laj judío inc'a' neque'xc'am rib sa' usilal riq'uineb laj Samaria.
10Respondeu-lhe Jesus: Se tivesses conhecido o dom de Deus e quem é o que te diz: Dá-me de beber, tu lhe terias pedido e ele te haveria dado água viva.
10Li Jesús quixye re: -Cui ta nacanau c'a'ru li mâtan li naxq'ue li Dios, ut cui ta nacanau anihin lâin li yôquin chixtz'âmanquil cuuc'a âcue, lâat tâtz'âma raj âcuuc'a cuiq'uin ut tinq'ue raj âcue li ha' li naq'uehoc junelic yu'am, chan li Jesús.
11Disse-lhe a mulher: Senhor, tu não tens com que tirá-la, e o poço é fundo; donde, pois, tens essa água viva?
11Quichak'oc li ixk ut quixye re: -Kâcua', ¿C'a' ta cui' ru tâcuisi cui' li ha'? Cham cuan chak. Ut, ¿chan ta cui' ru nak tâq'ue li ha' li naq'uehoc yu'am?
12És tu, porventura, maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, do qual também ele mesmo bebeu, e os filhos, e o seu gado?.
12Laj Jacob li kaxe'tônil yucua' quixcanab chok' ke li becbil ha' a'in. Arin qui-uc'ac a'an ut arin ajcui' que'uc'ac li ralal xc'ajol ut lix quetômk. ¿Ma lâat ta bi' k'axal nim âcuanquil chiru a'an? chan li ixk.
13Replicou-lhe Jesus: Todo o que beber desta água tornará a ter sede;
13Quichak'oc li Jesús ut quixye re: -Chixjunileb li te'uc'ak re li ha' a'in, tâchakik cui'chic reheb.
14mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca terá sede; pelo contrário, a água que eu lhe der se fará nele uma fonte de água que jorre para a vida eterna.
14A'ut li te'uc'ak re li ha' tinq'ue lâin, mâ jok'e chic tâchakik reheb. Li ha' li tinq'ue lâin jalan cui'. A'an li junelic yu'am. Chanchan jun li yu'am ha' li cuan chi junelic. Mâc'a' roso'jic, chan li Jesús.
15Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água, para que não mais tenha sede, nem venha aqui tirá-la.
15Li ixk quixye re: -Kâcua', q'ue cue li ha' a'an re nak inc'a' chic tâchakik cue, chi moco tinchâlk chic toj arin chirisinquil inha', chan.
16Disse-lhe Jesus: Vai, chama o teu marido e vem cá.
16Li Jesús quixye re: -Ayu. Bok chak lâ bêlom ut tatchâlk cui'chic arin âcuochben, chan.
17Respondeu a mulher: Não tenho marido. Disse-lhe Jesus: Disseste bem: Não tenho marido;
17-Mâc'a' inbêlom, chan li ixk. Li Jesús quixye re: -Yâl li xaye nak mâc'a' âbêlom,
18porque cinco maridos tiveste, e o que agora tens não é teu marido; isso disseste com verdade.
18xban nak ôb li cuînk cuanjenak âcuiq'uin. Ut li jun li cuan âcuiq'uin anakcuan mâcua' ajcui' âbêlom. Yâl li xaye nak mâc'a' âbêlom, chan li Jesús.
19Disse-lhe a mulher: Senhor, vejo que és profeta.
19Quixye li ixk re: -Kâcua', jo' li lâat anchal profeta.
20Nossos pais adoraram neste monte, e vós dizeis que em Jerusalém é o lugar onde se deve adorar.
20Eb li kaxe'tônil yucua' lâo aj Samaria que'tijoc chiru li Dios sa' li tzûl li cuan arin. Abanan lâex aj judío nequeye nak toj aran Jerusalén cuan li tz'akal na'ajej re lok'onînc. Ye cue bar cuan li tz'akal xyâlal, chan li ixk.
21Disse-lhe Jesus: Mulher, crê-me, a hora vem, em que nem neste monte, nem em Jerusalém adorareis o Pai.
21Quixye li Jesús re: -At ixk, pâb li c'a'ru tinye âcue. Tâcuulak xk'ehil nak moco tento ta chic texxic sa' li tzûl li cuan arin, chi moco Jerusalén re textijok chiru li Dios Acuabej.
22Vós adorais o que não conheceis; nós adoramos o que conhecemos; porque a salvação vem dos judeus.
22Lâex aj Samaria inc'a' nequenau chi tz'akal ani nequeq'ue xlok'al. Lâo aj judío nakanau chi tz'akal ani nakaq'ue xlok'al xban nak li colba-ib riq'uineb laj judío xchal chak.
23Mas a hora vem, e agora é, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque o Pai procura a tais que assim o adorem.
23Tâcuulak xk'ehil, ut anakcuan ajcui', nak eb li te'xlok'oni li Acuabej Dios chi tz'akal, te'xbânu chi anchal xch'ôleb ut chi yâl xban nak li Acuabej Dios naraj nak te'xlok'oni chi tz'akal re ru.
24Deus é Espírito, e é necessário que os que o adoram o adorem em espírito e em verdade.
24Li Dios, a'an musik'ej ut li ani tâlok'onînk re, tento nak tixbânu chi anchal xch'ôl ut chi tz'akal re ru, chan li Jesús.
25Replicou-lhe a mulher: Eu sei que vem o Messias (que se chama o Cristo); quando ele vier há de nos anunciar todas as coisas.
25Quichak'oc li ixk ut quixye re: -Lâin ninnau nak tâchâlk li Mesías li tâcolok ke. Li Cristo neque'xye re. Nak tol-êlk a'an, tixch'olob chiku chixjunil li c'a'ak re ru a'in, chan li ixk.
26Disse-lhe Jesus: Eu o sou, eu que falo contigo.
26Quixye li Jesús re: -Lâin li Cristo li yôquin chi âtinac âcuiq'uin, chan.
27E nisto vieram os seus discípulos, e se admiravam de que estivesse falando com uma mulher; todavia nenhum lhe perguntou: Que é que procuras? ou: Por que falas com ela?
27Sa' ajcui' li hônal a'an, que'cuulac eb lix tzolom li Jesús. Ut que'sach xch'ôleb chirilbal nak yô chi âtinac riq'uin li ixk aj Samaria. Abanan mâ jun quiyehoc re: -¿C'a'ut nak yôcat chi âtinac riq'uin li ixk a'an?- Chi moco que'xye: -¿C'a'ru yôcat chixyebal re?-
28Deixou, pois, a mulher o seu cântaro, foi � cidade e disse �queles homens:
28Li ixk quixcanab lix cuc aran ut cô sa' li tenamit ut quixye reheb li cuanqueb aran:
29Vinde, vede um homem que me disse tudo quanto eu tenho feito; será este, porventura, o Cristo?
29-Yo'keb chicuix chirilbal jun li cuînk quixye cue chixjunil lin yehom inbânuhom. Mâre a'an li Cristo li yôco chiroybeninquil, chan.
30Saíram, pois, da cidade e vinham ter com ele.
30Jo'can nak li cuanqueb sa' li tenamit a'an côeb riq'uin li Jesús.
31Entrementes os seus discípulos lhe rogavam, dizendo: Rabi, come.
31Nak toj mâji' neque'cuulac, eb lix tzolom li Jesús yôqueb chixtz'âmanquil chiru nak tâcua'ak. Que'xye re: -At tzolonel, cua'in, chanqueb re.
32Ele, porém, respondeu: Uma comida tenho para comer que vós não conheceis.
32Li Jesús quixye reheb: -Mâcua' tzacaêmk nasaho' cui' inch'ôl. Lâin cuan jun xsahil inch'ôl ut lâex inc'a' nequenau c'a'ut, chan.
33Então os discípulos diziam uns aos outros: Acaso alguém lhe trouxe de comer?
33Ut eb lix tzolom que'xye chi ribileb rib: -Mâre ani xc'amoc chak xcua, chanqueb.
34Disse-lhes Jesus: A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou, e completar a sua obra.
34Li Jesús quixye reheb: -Lâin nasaho' inch'ôl nak ninbânu li c'a'ru naraj li quitaklan chak cue ut tinchoy xbânunquil lix c'anjel. A'an rûchil li cua chok' cue lâin, chan.
35Não dizeis vós: Ainda há quatro meses até que venha a ceifa? Ora, eu vos digo: levantai os vossos olhos, e vede os campos, que já estão brancos para a ceifa.
35Lâex nequeye, "Toj tânumek' câhib po chic tojo'nak to-oc chi k'oloc", chanquex. Abanan lâin ninye êre us xtiquibanquil anakcuan. Ilomak li q'uila tenamit. Chanchaneb li acuîmk li ac xk'ano'. Tento nak tâch'olobâk lix yâlal chiruheb.
36Quem ceifa já está recebendo recompensa e ajuntando fruto para a vida eterna; para que o que semeia e o que ceifa juntamente se regozijem.
36Laj k'olonel naxc'ul xtojbal ut nasaho' sa' xch'ôl rochben laj acuinel. Jo'can ajcui' li ani naxch'olob xyâlal re nak te'pâbânk li cristian. Li jun a'an tâcuânk lix k'ajcâmunquil xban nak cuânkeb li te'rêchani li junelic yu'am sa' xc'aba' a'an.
37Porque nisto é verdadeiro o ditado: Um é o que semeia, e outro o que ceifa.
37Riq'uin a'in na-el chi yâl li neque'xye: Jun li na-acuoc re ut jun chic li nak'oloc re.
38Eu vos enviei a ceifar onde não trabalhaste; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
38Lâin xexintakla chixk'olbal li moco lâex ta xexc'anjelan re. Jalaneb xe'c'anjelan re ut lâex chic xexyaloc xsahil lix c'anjeleb, chan li Jesús reheb.
39E muitos samaritanos daquela cidade creram nele, por causa da palavra da mulher, que testificava: Ele me disse tudo quanto tenho feito.
39Nabaleb laj Samaria li cuanqueb sa' li tenamit a'an que'xpâb nak li Jesús a'an li Cristo, xban nak li ixk quixye reheb: -Li cuînk a'an xye cue chixjunil li c'a'ru quilajinbânu.-
40Indo, pois, ter com ele os samaritanos, rogaram-lhe que ficasse com eles; e ficou ali dois dias.
40Nak que'cuulac eb laj Samaria riq'uin li Jesús, que'relaji ru chi canâc riq'uineb. Ut a'an quicana cuib cutan riq'uineb.
41E muitos mais creram por causa da palavra dele;
41Ut k'axal cui'chic nabaleb li que'pâban re li Jesús xban nak que'rabi li c'a'ru quixye.
42e diziam � mulher: Já não é pela tua palavra que nós cremos; pois agora nós mesmos temos ouvido e sabemos que este é verdadeiramente o Salvador do mundo.
42Ut que'xye re li ixk: -Anakcuan nakapâb, moco xban ta li c'a'ru xaye ke. Lâo xkabi chi tz'akal li c'a'ru xye ut nakanau nak a'an tz'akal li Cristo laj Colol re li cuanqueb sa' ruchich'och', chanqueb.
43Passados os dois dias partiu dali para a Galiléia.
43Nak ac xnume' li cuib cutan, li Jesús qui-el aran ut cô Galilea.
44Porque Jesus mesmo testificou que um profeta não recebe honra na sua própria pátria.
44Ut li Jesús quixch'olob xyâlal ut quixye nak junak profeta inc'a' naq'uehe' xlok'al sa' lix tenamit.
45Assim, pois, que chegou � Galiléia, os galileus o receberam, porque tinham visto todas as coisas que fizera em Jerusalém na ocasião da festa; pois também eles tinham ido � festa.
45Nak quicuulac li Jesús sa' li tenamit Galilea, quic'ule' sa' xyâlal xbaneb li que'cuulac aran Jerusalén chixnumsinquil li nink'e Pascua xban nak que'ril chixjunil li quilajxbânu li Jesús.
46Foi, então, outra vez a Caná da Galiléia, onde da água fizera vinho. Ora, havia um oficial do rei, cujo filho estava enfermo em Cafarnaum.
46Li Jesús cô cui'chic sa' li tenamit Caná re Galilea li quixsuk'isi cui' li ha' chok' vino. Ut aran Capernaum cuan jun li cuînk aj c'anjel chiru li rey. Yaj li ralal.
47Quando ele soube que Jesus tinha vindo da Judéia para a Galiléia, foi ter com ele, e lhe rogou que descesse e lhe curasse o filho; pois estava � morte.
47Li cuînk a'an quirabi resil nak li Jesús ac xsuk'i chak Judea ut cuan aran Galilea. Cô riq'uin li Jesús ut quirelaji ru chi xic Capernaum re tixq'uirtesi li ralal. Câmc re xban nak nim xyajel.
48Então Jesus lhe disse: Se não virdes sinais e prodígios, de modo algum crereis.
48Li Jesús quixye re li cuînk: -Lâex inc'a' nequepâb nak li Dios quitaklan chak cue cui inc'a' tinc'ut junak milagro chêru retalil nak cuan incuanquil, chan.
49Rogou-lhe o oficial: Senhor, desce antes que meu filho morra.
49Ut li cuînk quixye cui'chic re li Jesús: -Kâcua', bânu usilal cue. Yo'o chi junpât xban nak k'axal nim xyajel li cualal. Câmc re, chan li cuînk.
50Respondeu-lhe Jesus: Vai, o teu filho vive. E o homem creu na palavra que Jesus lhe dissera, e partiu.
50Li Jesús quixye re li cuînk: -Ayu sa' lâ cuochoch. Lâ cualal inc'a' tâcâmk. Tâq'uirâk ban, chan. Ut li cuînk quixpâb li quiyehe' re xban li Jesús ut cô.
51Quando ele já ia descendo, saíram-lhe ao encontro os seus servos, e lhe disseram que seu filho vivia.
51Nak ac cuulac re sa' li rochoch, eb lix môs que'côeb chixc'ulbal ut que'xye re: -Yo'yo lâ cualal. Yô chi usâc, chanqueb re.
52Perguntou-lhes, pois, a que hora começara a melhorar; ao que lhe disseram: Ontem � hora sétima a febre o deixou.
52Ut li cuînk quixpatz' reheb jok'e hônal quixtiquib usâc. Ut que'xye re: -Ecuêr sa' jun ôr re li ecuu quinume' lix tik, chanqueb re.
53Reconheceu, pois, o pai ser aquela hora a mesma em que Jesus lhe dissera: O teu filho vive; e creu ele e toda a sua casa.
53Ut quinak sa' xch'ôl li yucua'bej nak sa' ajcui' li hônal a'an quiyehe' re xban li Jesús nak tâq'uirâk li ralal. Ut li cuînk a'an quixpâb li Jesús jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch.A'an a'in li xcab milagro li quixbânu li Jesús nak qui-el Judea ut cô cui'chic Galilea.
54Foi esta a segunda vez que Jesus, ao voltar da Judéia para a Galiléia, ali operou sinal.
54A'an a'in li xcab milagro li quixbânu li Jesús nak qui-el Judea ut cô cui'chic Galilea.