1Então foi conduzido Jesus pelo Espírito ao deserto, para ser tentado pelo Diabo.
1Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re tâyalek' râlenquil xban laj tza.
2E, tendo jejuado quarenta dias e quarenta noites, depois teve fome.
2Nak ac xbânu x-ayûn ca'c'âl cutan ca'c'âl k'ojyîn quitz'oca.
3Chegando, então, o tentador, disse-lhe: Se tu és Filho de Deus manda que estas pedras se tornem em pães.
3Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: -Cui tz'akal yâl nak lâat ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.-
4Mas Jesus lhe respondeu: Está escrito: Nem só de pão viverá o homem, mas de toda palavra que sai da boca de Deus.
4Quichak'oc li Jesús ut quixye: -Inc'a' tinbânu a'an xban nak tz'îbanbil retalil sa' li Santil Hu: Mâcua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cuînk; riq'uin ban li âtin li naxye li Dios. (Deut. 8:3)
5Então o Diabo o levou � cidade santa, colocou-o sobre o pináculo do templo,
5Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakabâk toj takec' sa' xbên li rochoch li Dios.
6e disse-lhe: Se tu és Filho de Deus, lança-te daqui abaixo; porque está escrito: Aos seus anjos dará ordens a teu respeito; e: eles te susterão nas mãos, para que nunca tropeces em alguma pedra.
6Ut laj tza quixye re: -Cui tz'akal yâl nak lâat ralal li Dios, cut âcuib tak'a. Mâc'a' tâc'ul xban nak jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel châcuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' tâtoch' lâ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12)
7Replicou-lhe Jesus: Também está escrito: Não tentarás o Senhor teu Deus.
7Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Tz'îbanbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Mâtz'âma xmilagro li Kâcua' lâ Dios yal chi mâc'a' rajbal. (Deut. 6:16)
8Novamente o Diabo o levou a um monte muito alto; e mostrou-lhe todos os reinos do mundo, e a glória deles;
8Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbên jun li tzûl k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'.
9e disse-lhe: Tudo isto te darei, se, prostrado, me adorares.
9Ut quixye re li Jesús: -Chixjunil a'in tinq'ue âcue cui lâat tâcuik'ib âcuib chicuu ut tinâlok'oni.-
10Então ordenou-lhe Jesus: Vai-te, Satanás; porque está escrito: Ao Senhor teu Deus adorarás, e só a ele servirás.
10Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: -Elen chicuu lâat aj tza, xban nak jo'ca'in tz'îbanbil sa' li Santil Hu: Li Kâcua' lâ Dios tâlok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Deut. 6:13)
11Então o Diabo o deixou; e eis que vieram os anjos e o serviram.
11Tojo'nak quicanabâc xban laj tza ut eb li ángel que'cuulac ut que'c'anjelac chiru.
12Ora, ouvindo Jesus que João fora entregue, retirou-se para a Galiléia;
12Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi prêxil, cô Nazaret xcuênt Galilea.
13e, deixando Nazaré, foi habitar em Cafarnaum, cidade marítima, nos confins de Zabulom e Naftali;
13Qui-el Nazaret ut cô Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí.
14para que se cumprisse o que fora dito pelo profeta Isaías:
14A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in:
15A terra de Zabulom e a terra de Naftali, o caminho do mar, além do Jordão, a Galiléia dos gentios,
15Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li mâcua'eb aj judío,
16o povo que estava sentado em trevas viu uma grande luz; sim, aos que estavam sentados na região da sombra da morte, a estes a luz raiou.
16li tenamit chanchan li cuanqueb sa' k'ojyîn xban nak inc'a' neque'xnau lix yâlal. Chanchan quicutano' nak que'ril nak que'xtau li colba-ib. Chanchan nak cuanqueb sa' jun na'ajej re câmc xban lix mâqueb nak quicuulac li cutan sa' xyânkeb. (Isa. 9:1-2)
17Desde então começou Jesus a pregar, e a dizer: Arrependei- vos, porque é chegado o reino dos céus.
17Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yô chixch'olobanquil lix yâlal ut quixye: -Chiyot'ek' êch'ôl ut jalomak êc'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut lâin chic cuânk incuanquil sa' xbêneb li cualal inc'ajol.-
18E Jesus, andando ao longo do mar da Galiléia, viu dois irmãos - Simão, chamado Pedro, e seu irmão André, os quais lançavam a rede ao mar, porque eram pescadores.
18Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cuînk rîtz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yôqueb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car.
19Disse-lhes: Vinde após mim, e eu vos farei pescadores de homens.
19Li Jesús quixye reheb: -Chinêtâke. Mâcua' chic caribc têbânu. Êras êrîtz'in ban chic têsic' re te'pâbânk, chan reheb.
20Eles, pois, deixando imediatamente as redes, o seguiram.
20Ut sa' junpât que'xcanab lix yoy ut que'xtâke li Jesús.
21E, passando mais adiante, viu outros dois irmãos - Tiago, filho de Zebedeu, e seu irmão João, no barco com seu pai Zebedeu, consertando as redes; e os chamou.
21Junpât na chic quibêc li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cuînk rîtz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yôqueb chixxitinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix.
22Estes, deixando imediatamente o barco e seu pai, seguiram- no.
22Ut sa' junpât que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xtâke li Jesús.
23E percorria Jesus toda a Galiléia, ensinando nas sinagogas, pregando o evangelho do reino, e curando todas as doenças e enfermidades entre o povo.
23Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yô chixc'utbal lix yâlal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xyâlal li châbil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yô chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pây ru chi yajel ut li raylal.
24Assim a sua fama correu por toda a Síria; e trouxeram-lhe todos os que padeciam, acometidos de várias doenças e tormentos, os endemoninhados, os lunáticos, e os paralíticos; e ele os curou.
24Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yô chixbânunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pây ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb mâus aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb.Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.
25De sorte que o seguiam grandes multidões da Galiléia, de Decápolis, de Jerusalém, da Judéia, e dalém do Jordão.
25Ut quitâkêc xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán.