Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Matthew

5

1Jesus, pois, vendo as multidões, subiu ao monte; e, tendo se assentado, aproximaram-se os seus discípulos,
1Ut nak quirileb li q'uila tenamit, li Jesús quitake' sa' xbên jun li tzûl. Ut nak quic'ojla, eb li yôqueb chixtâkenquil que'xch'utub rib riq'uin.
2e ele se pôs a ensiná-los, dizendo:
2Qui-oc chixch'olobanquil lix yâlal chiruheb ut quixye:
3Bem-aventurados os humildes de espírito, porque deles é o reino dos céus.
3-Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cuânkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.
4Bem-aventurados os que choram, porque eles serão consolados.
4Us xak reheb li neque'yâbac xban xrahileb xch'ôl xban nak eb a'an tâc'ojobâk xch'ôleb.
5Bem-aventurados os mansos, porque eles herdarão a terra.
5Us xak reheb li tûlaneb xban nak eb a'an te'êchanînk re li na'ajej li yechi'inbil reheb xban li Dios.
6Bem-aventurados os que têm fome e sede de justiça porque eles serão fartos.
6Us xak reheb li te'raj ru xbânunquil li tîquilal. Chanchan li te'tz'ocâk ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios tâtenk'ânk reheb chixbânunquil li us.
7Bem-aventurados os misericordiosos, porque eles alcançarão misericórdia.
7Us xak reheb li neque'uxtânan u xban nak eb a'an te'uxtânâk ruheb xban li Dios.
8Bem-aventurados os limpos de coração, porque eles verão a Deus.
8Us xak reheb li tîqueb xch'ôl xban nak eb a'an te'ril ru li Dios.
9Bem-aventurados os pacificadores, porque eles serão chamados filhos de Deus.
9Us xak reheb li neque'xtenk'a ras rîtz'in chi cuânc sa' tuktûquil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb.
10Bem-aventurados os que são perseguidos por causa da justiça, porque deles é o reino dos céus.
10Us xak reheb li neque'rahobtesîc sa' xc'aba' li tîquilal, xban nak eb a'an cuânkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios.
11Bem-aventurados sois vós, quando vos injuriarem e perseguiram e, mentindo, disserem todo mal contra vós por minha causa.
11Us xak êre nak texhobek' ut texrahobtesîk sa' inc'aba' ut tâyehek' êre c'a'ak re ru chi mâusilal chi yal tic'ti'.
12Alegrai-vos e exultai, porque é grande o vosso galardão nos céus; porque assim perseguiram aos profetas que foram antes de vós.
12Miraho' êch'ôl. Chisahok' ban êch'ôl riq'uin li c'a'ru tâuxk êre xban nak k'axal nim lê k'ajcâmunquil tâq'uehek' êre sa' choxa. Moco ca'aj cui' ta lâex yôquex chi c'uluc re li raylal. Jo'can aj ban cui' que'xc'ul li profeta li que'cuan junxil.
13Vós sois o sal da terra; mas se o sal se tornar insípido, com que se há de restaurar-lhe o sabor? para nada mais presta, senão para ser lançado fora, e ser pisado pelos homens.
13Lâex aj pâbanel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am tâsachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru tâoc cui'? Mâc'a' chic tâoc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'îc.
14Vós sois a luz do mundo. Não se pode esconder uma cidade situada sobre um monte;
14Lâex aj pâbanel, lâex lix cutan saken li ruchich'och'. Junak tenamit cuan sa' xbên junak tzûl mâ jaruj naru xmukbal.
15nem os que acendem uma candeia a colocam debaixo do alqueire, mas no velador, e assim ilumina a todos que estão na casa.
15Chi moco nalochman junak candil re xq'uebal rubel junak chacach. Naq'ueman ban sa' xbên xna'aj candil re nak tixcutanobresi sa' li cab li cuanqueb cui' chixjunileb.
16Assim resplandeça a vossa luz diante dos homens, para que vejam as vossas boas obras, e glorifiquem a vosso Pai, que está nos céus.
16Jo'can ajcui' lâex. Lâex lix cutan saken li ruchich'och'. Chic'utûnk bi' lê châbilal chiruheb lê ras êrîtz'in re nak eb a'an te'xq'ue retal li us nequebânu ut te'xq'ue xlok'al lê Yucua' li cuan sa' choxa.
17Não penseis que vim destruir a lei ou os profetas; não vim destruir, mas cumprir.
17Mêc'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak tâtz'aklok ru a'an.
18Porque em verdade vos digo que, até que o céu e a terra passem, de modo nenhum passará da lei um só i ou um só til, até que tudo seja cumprido.
18Relic chi yâl tinye êre nak tâosok' li choxa, tâosok' li ruchich'och', ut yal ta jun xlêtril chi moco junak retalil li chak'rab tâsachk xcuanquil. Toj retal talaje'c'ulmânk chixjunil.
19Qualquer, pois, que violar um destes mandamentos, por menor que seja, e assim ensinar aos homens, será chamado o menor no reino dos céus; aquele, porém, que os cumprir e ensinar será chamado grande no reino dos céus.
19Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras rîtz'in xbânunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al tâq'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxbânu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras rîtz'in xbânunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al tâq'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios.
20Pois eu vos digo que, se a vossa justiça não exceder a dos escribas e fariseus, de modo nenhum entrareis no reino dos céus.
20Tinye ajcui' êre nak cui lix tîquilal lê ch'ôl inc'a' tixk'ax ru xtîquilal xch'ôleb laj tz'îb ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios.
21Ouvistes que foi dito aos antigos: Não matarás; e, Quem matar será réu de juízo.
21rabiom resil li chak'rab nak yebil reheb li kaxe' katôn: Mâcamsi âcuas âcuîtz'in. Li ani tâcamsînk, toj tixtoj rix sa' rakba âtin.
22Eu, porém, vos digo que todo aquele que se encolerizar contra seu irmão, será réu de juízo; e quem disser a seu irmão: Raca, será réu diante do sinédrio; e quem lhe disser: Tolo, será réu do fogo do inferno.
22Aban lâin tinye êre lix yâlal a'an. Li ani tâjosk'ok riq'uin li ras rîtz'in târakek' âtin sa' xbên. Ut li ani tixtz'ektâna li ras rîtz'in cuan xmâc chiru laj rakol âtin. Ut li ani tixye xyaj tiox re li ras rîtz'in, mâre anchal tâxic sa' xxamlel li xbalba.
23Portanto, se estiveres apresentando a tua oferta no altar, e aí te lembrares de que teu irmão tem alguma coisa contra ti,
23Jo'can nak cui sa' xq'uebal lâ mayej chiru li artal tâjulticok' âcue nak târec'a sa' xch'ôl lâ cuas âcuîtz'in nak cuan âmâc chiru,
24deixa ali diante do altar a tua oferta, e vai conciliar-te primeiro com teu irmão, e depois vem apresentar a tua oferta.
24canab aran lâ mayej, ut ayu, c'am chak âcuib sa' usilal riq'uin lâ cuas âcuîtz'in, tojo'nak toxâk'axtesi lâ mayej.
25Concilia-te depressa com o teu adversário, enquanto estás no caminho com ele; para que não aconteça que o adversário te entregue ao guarda, e sejas lançado na prisão.
25Cui cuan lâ ch'a'ajquilal riq'uin lâ cuas âcuîtz'in, yîb ru chi junpât. Cui inc'a' nacac'am âcuib sa' usilal chi junpât, mâre anchal tatxc'am riq'uin laj rakol âtin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam.
26Em verdade te digo que de maneira nenhuma sairás dali enquanto não pagares o último ceitil.
26Ut inc'a' tat-êlk aran cui inc'a' tâtoj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' âcue. Relic chi yâl ninye âcue nak tento tâc'am âcuib sa' usilal riq'uin lâ cuas âcuîtz'in.
27Ouvistes que foi dito: Não adulterarás.
27rabiom resil nak quiyeman najter: Matmuxuc caxâr.
28Eu, porém, vos digo que todo aquele que olhar para uma mulher para a cobiçar, já em seu coração cometeu adultério com ela.
28Ut lâin tinye êre nak yalak ani tixca'ya junak ixk re xrahinquil ru, ac xmux ru lix sumlajic xban xrahinquil ru.
29Se o teu olho direito te faz tropeçar, arranca-o e lança-o de ti; pois te é melhor que se perca um dos teus membros do que seja todo o teu corpo lançado no inferno.
29Lê najter na'leb tento têcanab chi junaj cua. Li c'a'ak re ru tâq'uehok êre chi mâcobc, têtz'ektâna. Cui li xnak' lâ cuu li cuan sa' ânim naq'uehoc âcue chi mâcobc, us raj nak tâcuisi ut tâtz'ek. K'axal us nak tâsachk li xnak' âcuu chiru nak tatxic lâat sa' xbalba.
30E, se a tua mão direita te faz tropeçar, corta-a e lança-a de ti; pois te é melhor que se perca um dos teus membros do que vá todo o teu corpo para o inferno.
30Cui lâ nim uk' naq'uehoc âcue chi mâcobc, us raj cui tâyoc' ut tâtz'ek. K'axal us nak tâsachk lâ cuuk' chiru nak tatxic lâat sa' xbalba.
31Também foi dito: Quem repudiar sua mulher, dê-lhe carta de divórcio.
31Ut yebil ajcui' chi jo'ca'in: Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil, tento nak tixyîb li hu re xjachbal rib ut tixq'ue re.
32Eu, porém, vos digo que todo aquele que repudia sua mulher, a não ser por causa de infidelidade, a faz adúltera; e quem casar com a repudiada, comete adultério.
32Abanan lâin ninye êre lix yâlal a'an. Li ani naxjach rib riq'uin li rixakil chi inc'a' xmux ru xsumlajic li ixakilbej, a' li bêlomej cuan xmâc nak li ixk a'an tixmux ru xsumlajic. Ut li ani tâc'amok re li ixk, li ac xcanabâc xban xbêlom, li cuînk a'an naxmux ru li sumsu.
33Outrossim, ouvistes que foi dito aos antigos: Não jurarás falso, mas cumprirás para com o Senhor os teus juramentos.
33rabiom resil nak quiyehe' reheb lê xe'tônil yucua' chi jo'ca'in: Li c'a'ak re ru têyechi'i xbânunquil riq'uin juramento, tento têbânu.
34Eu, porém, vos digo que de maneira nenhuma jureis; nem pelo céu, porque é o trono de Deus;
34Abanan lâin tinye êre tento têbânu li c'a'ru têyechi'i ut mêbânu li juramento chi mâc'a' rajbal. Mêpatz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios.
35nem pela terra, porque é o escabelo de seus pés; nem por Jerusalém, porque é a cidade do grande Rei;
35Ut mêpatz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut mêpatz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey.
36nem jures pela tua cabeça, porque não podes tornar um só cabelo branco ou preto.
36Chi moco têbânu li juramento sa' xc'aba' lê jolom xban nak lâex inc'a' naru têsakobresi lê rismal chi moco naru têk'ekobresi.
37Seja, porém, o vosso falar: Sim, sim; não, não; pois o que passa daí, vem do Maligno.
37Jo'ca'in ban têbânu. Cui têye nak yâl, junes yâl têye. Ut cui têye nak inc'a', junes inc'a' têye. Cui têq'ue xtz'akob li âtin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal.
38Ouvistes que foi dito: Olho por olho, e dente por dente.
38rabiom resil nak quiyehe' chi jo'ca'in najter: Cui ani târisi xnak' âcuu, tâisîk ajcui' li xnak' ru a'an. Cui ani târisi li ruch âcue, tâisîk ajcui' li re a'an.
39Eu, porém, vos digo que não resistais ao homem mau; mas a qualquer que te bater na face direita, oferece-lhe também a outra;
39Abanan lâin tinye êre: Mêsume mâusilal riq'uin mâusilal. Cui junak tixq'ue junak ruk' sa' âcuu, q'ue cui'chic chixsac' li jun pac'al.
40e ao que quiser pleitear contigo, e tirar-te a túnica, larga-lhe também a capa;
40Li ani târaj tatxc'am riq'uin laj rakol âtin ut târaj xmak'bal lâ camîs, q'ue ajcui' lâ chaquêt re.
41e, se qualquer te obrigar a caminhar mil passos, vai com ele dois mil.
41Cui ani tâminok âcuu chixc'ambal li rîk jun kilómetro, c'am cuibak kilómetro lâat.
42Dá a quem te pedir, e não voltes as costas ao que quiser que lhe emprestes.
42Li ani tixtz'âma c'a'ru re âcue, q'ue re. Ut li ani tâajok to'onînc âcuiq'uin, mâk'etk'eti âcuib chiru.
43Ouvistes que foi dito: Amarás ao teu próximo, e odiarás ao teu inimigo.
43rabiom resil nak têra li ani narahoc êre ut xic' têril li xic' na-iloc êre.
44Eu, porém, vos digo: Amai aos vossos inimigos, e orai pelos que vos perseguem;
44Abanan lâin tinye êre, cherahak li xic' na-iloc êre. Chetz'âma usilal sa' xbêneb li neque'hoboc êre. Chebânuhak li us reheb li xic' neque'iloc êre ut chextijok chirix li neque'bânun mâusilal êre ut neque'rahobtesin êre.
45para que vos torneis filhos do vosso Pai que está nos céus; porque ele faz nascer o seu sol sobre maus e bons, e faz chover sobre justos e injustos.
45Cui têbânu chi jo'can, lâexak ralal xc'ajol lê Yucua' cuan sa' choxa. A'an naq'uehoc chak li sak'e sa' xbêneb li useb xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut a'an ajcui' naq'uehoc chak li hab sa' xbêneb li tîqueb xch'ôl jo' ajcui' li inc'a' tîqueb xch'ôl.
46Pois, se amardes aos que vos amam, que recompensa tereis? não fazem os publicanos também o mesmo?
46Cui ca'aj cui' li neque'rahoc êre nequera, ¿c'a'ru lê k'ajcâmunquil têc'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xbânu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in?
47E, se saudardes somente os vossos irmãos, que fazeis demais? não fazem os gentios também o mesmo?
47Ut cui ca'aj cui' lê rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'ôleb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xbânu li inc'a' neque'xpâb li Dios?Tîcak bi' êch'ôl jo' lê Yucua' li cuan sa' li choxa tîc xch'ôl.
48Sede vós, pois, perfeitos, como é perfeito o vosso Pai celestial.
48Tîcak bi' êch'ôl jo' lê Yucua' li cuan sa' li choxa tîc xch'ôl.