1Filho meu, não te esqueças da minha instrução, e o teu coração guarde os meus mandamentos;
1Ex cualal incßajol, misach saß êchßôl lin chakßrab. Chi anchal ban lê chßôl chepâbak lê taklanquil inban.
2porque eles te darão longura de dias, e anos de vida e paz.
2Cui têbânu li naxye lin chakßrab, tânajtokß ru lê yußam saß ruchichßochß. Ut tâcuânk li tuktûquilal êriqßuin.
3Não se afastem de ti a benignidade e a fidelidade; ata-as ao teu pescoço, escreve-as na tábua do teu coração;
3Mêcanab xpâbanquil li yâl. Junelic ban cuânk saß êchßôl. Mêcanab li uxtânânc u. Junelic ban cuânkex saß tîquilal re nak tâcßutûnk nak châbil lê naßleb.
4assim acharás favor e bom entendimento � vista de Deus e dos homens.
4Cui têbânu aßin, sahak xchßôl li Dios êriqßuin ut châbilak êresilal chiruheb li cristian.
5Confia no Senhor de todo o teu coração, e não te estribes no teu próprio entendimento.
5Cauhak êchßôl riqßuin li Kâcuaß. Mêcßojob êchßôl êjunes êrib yal xban nak cuan ênaßleb.
6Reconhece-o em todos os teus caminhos, e ele endireitará as tuas veredas.
6Junelic julticak êre li Dios riqßuin chixjunil li cßaßru têbânu ut aßan tâberesînk êre.
7Não sejas sábio a teus próprios olhos; teme ao Senhor e aparta-te do mal.
7Mêcßoxla nak kßaxal cuan ênaßleb êjunes êrib. Chexucuâk ban ru li Kâcuaß ut canabomak xbânunquil li incßaß us.
8Isso será saúde para a tua carne; e refrigério para os teus ossos.
8Cui têcanab xbânunquil li mâusilal, kßaxal us chokß êre. Chanchan nak yôkex chixcßulbal lê ban xban nak cuânk chic êmetzßêu ut êcacuilal.
9Honra ao Senhor com os teus bens, e com as primícias de toda a tua renda;
9Cheqßuehak xlokßal li Kâcuaß riqßuin li cßaßru cuan êre. Têmayeja li xbên ru lê racuîmk chiru li Kâcuaß.
10assim se encherão de fartura os teus celeiros, e trasbordarão de mosto os teus lagares.
10Cui têmayeja li xbên ru lê racuîmk, kßaxal cuißchic nabal li ru lê racuîmk têxoc ut kßaxal cuißchic nabalak lê vino toj retal tâhoyekß.
11Filho meu, não rejeites a disciplina do Senhor, nem te enojes da sua repreensão;
11Ex cualal incßajol, mêtzßektâna lê kßusbal li naxqßue li Kâcuaß. Chi moco chextitzßk chirabinquil lê tijbal li naxqßue.
12porque o Senhor repreende aquele a quem ama, assim como o pai ao filho a quem quer bem.
12Li Kâcuaß naxkßus li ani naxra. Chanchan jun li yucuaßbej naxkßus li ralal xcßajol xban nak naxraheb.
13Feliz é o homem que acha sabedoria, e o homem que adquire entendimento;
13Us xak reheb li nequeßxtau xnaßlebeb. Ut us xak re li ani sêb xchßôl.
14pois melhor é o lucro que ela dá do que o lucro da prata, e a sua renda do que o ouro.
14Kßaxal us nak cuânk kanaßleb chiru nak cuânk kabiomal. Kßaxal cuißchic lokß nak cuânk kanaßleb chiru nak cuânk katumin xban nak kßaxal cuißchic nacßanjelac ke.
15Mais preciosa é do que as jóias, e nada do que possas desejar é comparável a ela.
15Li naßleb kßaxal cuißchic terto xtzßak chiru li tertôquil pec. Mâcßaß naru xjuntakßêtanquil cuiß.
16Longura de dias há na sua mão direita; na sua esquerda riquezas e honra.
16Cui cuan ênaßleb najtak ru lê yußam saß ruchichßochß. Ut naru ajcuiß nacuan lê biomal ut lê lokßal.
17Os seus caminhos são caminhos de delícias, e todas as suas veredas são paz.
17Cui cuan ênaßleb, sahak saß êchßôl junelic. Ut naru ajcuiß nequexcuan saß tuktûquil usilal.
18É árvore da vida para os que dela lançam mão, e bem-aventurado é todo aquele que a retém.
18Cui cuan ênaßleb, naru nacuan êyußam chi junelic. Us xak re li ani naxnau xxocbal saß xchßôl li naßleb aßin.
19O Senhor pela sabedoria fundou a terra; pelo entendimento estabeleceu o céu.
19Xban nak cuan xnaßleb li Kâcuaß Dios quixqßue li ruchichßochß saß xnaßaj, ut quixyîb ajcuiß li choxa saß xnaßaj riqßuin lix sêbal xchßôl.
20Pelo seu conhecimento se fendem os abismos, e as nuvens destilam o orvalho.
20Xban nak cuan xnaßleb quixjach li haß riqßuin li chßochß. Ut quixyîb ajcuiß li chok re nak tixqßue li hab saß ruchichßochß.
21Filho meu, não se apartem estas coisas dos teus olhos: guarda a verdadeira sabedoria e o bom siso;
21Ex cualal incßajol, mêcanab xbânunquil li châbil naßleb. Junelic ban cuânk saß êchßôl li us.
22assim serão elas vida para a tua alma, e adorno para o teu pescoço.
22Cui têbânu chi joßcan, tâcuânk lê yußam chi junelic ut sahak saß êchßôl.
23Então andarás seguro pelo teu caminho, e não tropeçará o teu pé.
23Ut cauhak lê chßôl nak texxic yalak bar. Nequenau nak mâcßaß têcßul.
24Quando te deitares, não temerás; sim, tu te deitarás e o teu sono será suave.
24Nak texyoclâk, mâcßaßak lê xiu ut sa texcuârk.
25Não temas o pavor repentino, nem a assolação dos ímpios quando vier.
25Incßaß texxucuak xban li raylal tâchâlk saß êbên chi mâcßaß saß êchßôl. Chi moco texxucuak xban li raylal li nachal saß xbêneb li incßaß useb xnaßleb.
26Porque o Senhor será a tua confiança, e guardará os teus pés de serem presos.
26Incßaß texxucuak xban nak li Kâcuaß tixqßue xcacuilal lê chßôl ut aßan tâcolok êre re nak incßaß textßanekß saß junak raßal.
27Não negues o bem a quem de direito, estando no teu poder fazê-lo.
27Mêkßetkßeti êrib chixbânunquil usilal reheb li tenkßâc teßraj, cui cuan chêru li cßaßru têtenkßa cuiß.
28Não digas ao teu próximo: Vai, e volta, amanhã to darei; tendo-o tu contigo.
28Cui naru têqßue re li cßaßru têtenkßa cuiß, qßuehomak re saß li hônal aßan. Mêcanab chokß re cuulaj.
29Não maquines o mal contra o teu próximo, que habita contigo confiadamente.
29Ut mêcßoxla xbânunquil raylal reheb lê rechcabal, xban nak mâre cßojcßo xchßôl êriqßuin.
30Não contendas com um homem, sem motivo, não te havendo ele feito o mal.
30Incßaß texpletik chi mâcßaß rajbal riqßuineb li incßaß yôqueb xbânunquil raylal êre.
31Não tenhas inveja do homem violento, nem escolhas nenhum de seus caminhos.
31Mêcakaliheb li nequeßxbânu mâusilal, chi moco chetzol êre li cßaßru nequeßxbânu.
32Porque o perverso é abominação para o Senhor, mas com os retos está o seu segredo.
32Li Kâcuaß xicß narileb li nequeßxbânu li incßaß us, ut cuan chi sum âtin riqßuineb li cuanqueb saß tîquilal.
33A maldição do Senhor habita na casa do ímpio, mas ele abençoa a habitação dos justos.
33Li Kâcuaß naxqßue raylal saß xbêneb lix jun cablal li nequeßxbânu mâusilal. Ut narosobtesiheb lix jun cablal li tîqueb xchßôl.
34Ele escarnece dos escarnecedores, mas dá graça aos humildes.
34Li Kâcuaß naxseßeheb li nequeßxnimobresi rib. Abanan naruxtâna ruheb li nequeßxcubsi ribeb.Châbil tâyehekß chirixeb li cuanqueb xnaßleb. Abanan xutânal teßxcßul li incßaß nequeßxtau xnaßleb.
35Os sábios herdarão honra, mas a exaltação dos loucos se converte em ignomínia.
35Châbil tâyehekß chirixeb li cuanqueb xnaßleb. Abanan xutânal teßxcßul li incßaß nequeßxtau xnaßleb.