Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Romans

2

1Portanto, és inescusável, ó homem, qualquer que sejas, quando julgas, porque te condenas a ti mesmo naquilo em que julgas a outro; pois tu que julgas, praticas o mesmo.
1¿Anihat lâat nak tatrakok âtin sa' xbêneb lâ cuas âcuîtz'in? Cui nacarak âtin sa' xbêneb lâ cuas âcuîtz'in ut toj yôcat ajcui' chixbânunquil li inc'a' us lâat jo' yôqueb a'an, raylal ajcui' yôcat chixbokbal sa' âbên ut târakek' âtin sa' âbên.
2E bem sabemos que o juízo de Deus é segundo a verdade, contra os que tais coisas praticam.
2Nakanau nak li Dios tîc xch'ôl ut a'an târakok âtin chi tz'akal sa' xbêneb li neque'bânun re li mâusilal.
3E tu, ó homem, que julgas os que praticam tais coisas, cuidas que, fazendo-as tu, escaparás ao juízo de Deus?
3Lâat nacatrakoc âtin sa' xbêneb li neque'bânun re li mâusilal ut nacabânu ajcui' li mâusilal lâat. ¿C'a'ru nacaye? ¿Ma inc'a' ta bi' tatxq'ue li Dios chixtojbal rix âmâc lâat?
4Ou desprezas tu as riquezas da sua benignidade, e paciência e longanimidade, ignorando que a benignidade de Deus te conduz ao arrependimento?
4¿Ma tâtz'ektâna lix nimal ruxtân li Dios? ¿Ma tâtz'ektâna lix cuyum ut lix k'unil xch'ôl? ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak xban lix nimal rusilal li Dios naraj nak tâyot' âch'ôl tâjal âc'a'ux?
5Mas, segundo a tua dureza e teu coração impenitente, entesouras ira para ti no dia da ira e da revelação do justo juízo de Deus,
5Aban lâat cau âch'ôl. Jo'can nak inc'a' nacayot' âch'ôl inc'a' nacajal âc'a'ux. Ut riq'uin a'an yôcat chixbokbal xjosk'il li Dios sa' âbên. Toxâcuil xjosk'il nak tâcuulak xk'ehil nak li Dios târakok âtin sa' tîquilal.
6que retribuirá a cada um segundo as suas obras;
6Sa' li cutan a'an li Dios tixq'ue xk'ajcâmunquil li junjûnk a' yal chanru lix yehom xbânuhomeb.
7a saber: a vida eterna aos que, com perseverança em favor o bem, procuram glória, e honra e incorrupção;
7Li Dios tixq'ue xyu'am chi junelic li ani naxq'ue xch'ôl chixbânunquil li châbilal li naraj li Dios re nak tixtau lix lok'al, lix nimanquil ru, ut lix yu'am chi junelic.
8mas ira e indignação aos que são contenciosos, e desobedientes � iniqüidade;
8Aban riq'uin xjosk'il li Dios tixq'ueheb chixtojbal xmâqueb li neque'xnimobresi rib ut inc'a' neque'raj xpâbanquil lix yâlal. Eb a'an ca'aj cui' li inc'a' us neque'xc'oxla.
9tribulação e angústia sobre a alma de todo homem que pratica o mal, primeiramente do judeu, e também do grego;
9Raylal ut ra xîc' tâchâlk sa' xbêneb chixjunileb li neque'bânun re li inc'a' us. Xbên cua tâchâlk sa' xbêneb laj judío ut tâchâlk ajcui' sa' xbêneb li mâcua'eb aj judío.
10glória, porém, e honra e paz a todo aquele que pratica o bem, primeiramente ao judeu, e também ao grego;
10Aban li Dios tixq'ue xcuanquil, xlok'al ut tuktûquil usilal reheb chixjunileb li neque'bânun re li châbilal. Tixq'ue xbên cua reheb laj judío ut tixq'ue ajcui' reheb li mâcua'eb aj judío.
11pois para com Deus não há acepção de pessoas.
11Li Dios inc'a' naxsic' ru li junjûnk. Junajo ban chiru.
12Porque todos os que sem lei pecaram, sem lei também perecerão; e todos os que sob a lei pecaram, pela lei serão julgados.
12Li ani neque'mâcob chi inc'a' neque'xnau li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios, târakek' âtin sa' xbêneb ut te'sachk usta inc'a' neque'xnau li chak'rab. Ut chixjunileb li neque'xnau li chak'rab ut neque'mâcob, târakek' ajcui' âtin sa' xbêneb jo' naxye sa' li chak'rab.
13Pois não são justos diante de Deus os que só ouvem a lei; mas serão justificados os que praticam a lei
13Chiru li Dios inc'a' tîc xch'ôl junak yal riq'uin xnaubal li chak'rab. Aban li neque'bânun re li naxye li chak'rab tîqueb xch'ôl chiru li Dios.
14(porque, quando os gentios, que não têm lei, fazem por natureza as coisas da lei, eles, embora não tendo lei, para si mesmos são lei.
14Li mâcua'eb aj judío inc'a' neque'xnau li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Abanan usta mâc'a' li chak'rab, cuan ajcui' nak neque'xbânu jo' naxye sa' li chak'rab xban nak neque'rec'a sa' xch'ôl c'a'ru li us ut c'a'ru li inc'a' us.
15pois mostram a obra da lei escrita em seus corações, testificando juntamente a sua consciência e os seus pensamentos, quer acusando-os, quer defendendo-os),
15Nac'utun riq'uin lix yehom xbânuhomeb nak ac neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab usta mâ jun sut rabiomeb li chak'rab. Neque'rec'a sa' xch'ôleb ma us malaj inc'a' us li yôqueb chixbânunquil.
16no dia em que Deus há de julgar os segredos dos homens, por Cristo Jesus, segundo o meu evangelho.
16Xakabanbil li Jesucristo xban li Dios re târakok âtin sa' xbêneb chixjunileb nak tâcuulak xk'ehil. Li Cristo naxnau chanru lix ch'ôl li junjûnk usta mukmu chiku lâo. Jo'can naxye resilal li colba-ib li ninjultica lâin.
17Mas se tu és chamado judeu, e repousas na lei, e te glorias em Deus;
17Lâat aj judío, ut riq'uin a'an nacanimobresi âcuib, ut nacaye nak li Dios a'an aj êchal âcue. Ut nacac'ojob âch'ôl riq'uin lix chak'rab laj Moisés.
18e conheces a sua vontade e aprovas as coisas excelentes, sendo instruído na lei;
18Xban nak xatzol li chak'rab, nacanau c'a'ru naraj li Dios. Nacanau c'a'ru li us ut nacanau c'a'ru li inc'a' us.
19e confias que és guia dos cegos, luz dos que estão em trevas,
19Nacaq'ue âcuib jo' aj c'utul xbeheb li mutz'. Nacaye nak lâat xcutaneb li cuanqueb sa' k'ojyîn. Ninc'ut lix yâlal chiruheb, chancat.
20instruidor dos néscios, mestre de crianças, que tens na lei a forma da ciência e da verdade;
20Nacaye nak lâat aj tzolol reheb li inc'a' tzolbileb ut li inc'a' neque'xnau xyâlal. Nacaye nak sa' li chak'rab nacatau âna'leb chi tz'akal ut aran nacatau xyâlal.
21tu, pois, que ensinas a outrem, não te ensinas a ti mesmo? Tu, que pregas que não se deve furtar, furtas?
21Cui lâat nacatzoleb li jalan chic, ¿c'a'ut nak inc'a' nacatzol âcuib lâat? Lâat nacach'olob xyâlal nak inc'a' us li elk'ac. ¿C'a'ut nak toj yôcat ajcui' chi elk'ac lâat?
22Tu, que dizes que não se deve cometer adultério, adultéras? Tu, que abominas os ídolos, roubas os templos?
22Lâat nacaye nak inc'a' us li muxuc caxâr. ¿C'a'ut nak toj nacatmuxuc caxâr lâat? Cui xic' nacacuil eb li yîbanbil dios, ¿c'a'ut nak nacatxic chi elk'ac sa' li rochocheb?
23Tu, que te glorias na lei, desonras a Deus pela transgressão da lei?
23K'axal nim âcuanquil nak nacacuec'a âcuib xban nak nacanau li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Abanan nacatz'ektâna li Dios riq'uin nak nacak'et lix chak'rab.
24Assim pois, por vossa causa, o nome de Deus é blasfemado entre os gentios, como está escrito.
24Jo' naxye sa' li Santil Hu: Sa' êc'aba' lâex aj judío, neque'xmajecua li Dios li mâcua'eb aj judío. (Isa. 52:5)
25Porque a circuncisão é, na verdade, proveitosa, se guardares a lei; mas se tu és transgressor da lei, a tua circuncisão tem-se tornado em incircuncisão.
25Relic chi yâl li circuncisión cuan xyâlal cui nacapâb li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios. Aban cui nacak'et lix chak'rab mâc'a' na-oc cui' nak xac'ul li circuncisión.
26Se, pois, a incircuncisão guardar os preceitos da lei, porventura a incircuncisão não será reputada como circuncisão?
26Cui junak cuînk mâcua' aj judío inc'a' naxc'ul li circuncisión, aban naxpâb ut naxbânu li c'a'ru naxye li chak'rab, li cuînk a'an tâq'uehek' ajcui' sa' ajl sa' xyânkeb li que'xc'ul li circuncisión.
27E a incircuncisão que por natureza o é, se cumpre a lei, julgará a ti, que com a letra e a circuncisão és transgressor da lei.
27Usta inc'a' xc'ul li circuncisión cui naxbânu tz'akal li tz'îbanbil sa' li chak'rab, li cuînk a'an naxc'ut âxutân ut târakek' âtin sa' âbên xban nak nacak'et li chak'rab. Mâc'a' na-oc cui' âcue nak xac'ul li circuncisión, chi moco nak nacanau li tz'îbanbil sa' li chak'rab cui inc'a' nacabânu li c'a'ru naxye.
28Porque não é judeu o que o é exteriormente, nem é circuncisão a que o é exteriormente na carne.
28Li tz'akal aj judío mâcua' aj judío yal xban xc'ulbal li circuncisión. Riq'uin ban xpâbanquil li chak'rab. Lix yâlal li circuncisión mâcua' ca'aj cui' li na-ux riq'uin li tz'ejcualej.Li tz'akal aj judío naxpâb chi tz'akal lix chak'rab li Dios. Ut li tz'akal circuncisión inc'a' nac'ulman riq'uin xbânunquil li chak'rab. A'an ban li naxbânu li Santil Musik'ej sa' li râm li junjûnk. Ut lix lok'al laj pâbanel inc'a' naq'uehe' xbaneb li cuînk. Li Dios ban naq'uehoc xlok'al.
29Mas é judeu aquele que o é interiormente, e circuncisão é a do coração, no espírito, e não na letra; cujo louvor não provém dos homens, mas de Deus.
29Li tz'akal aj judío naxpâb chi tz'akal lix chak'rab li Dios. Ut li tz'akal circuncisión inc'a' nac'ulman riq'uin xbânunquil li chak'rab. A'an ban li naxbânu li Santil Musik'ej sa' li râm li junjûnk. Ut lix lok'al laj pâbanel inc'a' naq'uehe' xbaneb li cuînk. Li Dios ban naq'uehoc xlok'al.