Portuguese: Almeida Atualizada

Kekchi

Ruth

4

1Boaz subiu � porta, e sentou-se ali; e eis que o remidor de quem ar de jumentos. Ela o levou � casa de seu pai, o qual, vendo-o, ele, desviando-se para ali, sentou-se.
1Ut laj Booz cô ut quicßojla saß li oquebâl re li tenamit bar cßaynakeb cuiß chixchßutubanquil ribeb li cristian. Saß ajcuiß li hônal aßan quinumeß li rechßalal, ut laj Booz quixbok riqßuin ut quixye re: —Quim arin. Chunlan chincßatk, chan. Ut li rechßalal quicßojla chixcßatk.
2Então Boaz tomou dez homens dentre os anciãos da cidade, e lhes disse: Sentai-vos aqui. E eles se sentaram.
2Tojoßnak laj Booz quixbokeb chak lajêb li nequeßcßamoc be saß li tenamit ut quixtzßâma ajcuiß chiruheb nak teßcßojlâk aran. Ut eb aßan queßcßojla.
3Disse Boaz ao remidor: Noêmi, que voltou da terra dos moabitas, vendeu a parte da terra que pertencia a Elimeleque; nosso irmão.
3Ut nak ac chunchûqueb chixjunileb, laj Booz quixye re li rechßalal: —Lix Noemí li quisukßi chak Moab târaj tixcßayi lix chßochß laj Elimelec li kechßalal li quicam chak Moab.
4Resolvi informar-te disto, e dizer-te: Compra-a na presença dos que estão sentados aqui, na presença dos anciãos do meu povo; se hás de redimi-la, redime-a, e se não, declara-mo, para que o saiba, pois outro não há, senão tu, que a redima, e eu depois de ti. Então disse ele: Eu a redimirei.
4Lâin xincßoxla nak tento tinye âcue. Cui tâcuaj xlokßbal li chßochß aßan, tâye cue chiruheb chixjunileb li cßojcßôqueb arin ut chiruheb li nequeßcßamoc be saß li tenamit. Cui lâat tâcuaj tâlokß li chßochß, lokß. Cui ut incßaß nacacuaj xlokßbal, tâye cue, re nak tinnau, xban nak caßaj cuiß lâat ut lâin li rechßalal li camenak. Caßaj cuiß lâo li târûk tolokßok re li chßochß aßan, chan. Ut li rechßalal quixye re: —Lâin tinlokß li chßochß aßan, chan.
5Disse, porém, Boaz: No dia em que comprares o campo da mão de Noêmi, também tomarás a Rute, a moabita, que foi mulher do falecido, para suscitar o nome dele na sua herança.
5Ut laj Booz quixye cuißchic re: —Cui tâlokß li chßochß chiru lix Noemí, tento ajcuiß nak tatsumlâk riqßuin lix Rut li xmâlcaßan aj Moab re nak cuânk ajcuiß saß xcßabaß li camenak li chßochß aßan, chan laj Booz.
6Então disse o remidor: Não poderei redimi-lo para mim, para que não prejudique a minha própria herança; toma para ti o meu direito de remissão, porque eu não o posso fazer.
6Nak quirabi aßan li rechßalal quichakßoc ut quixye re: —Lâin incßaß naru tinlokß li chßochß aßan. Lâin incßaß nacuaj tâcuânk chßaßajquilal mokon riqßuineb li cualal incßajol. Cui lâat tâcuaj xlokßbal, lokß xban nak lâin incßaß târûk tinlokß, chan.
7Outrora em Israel, para confirmar qualquer negócio relativo � remissão e � permuta, o homem descalçava o sapato e o dava ao seu próximo; e isto era por testemunho em Israel.
7Saß eb li cutan aßan, eb laj Israel cßaynakeb chixbânunquil li contrato chi joßcaßin: Li ani incßaß târaj xlokßbal junak cßaßak re ru tenebanbil saß xbên xlokßbal, tento nak li jun aßan târisi lix xâb ut tixqßue re li ani tâlokßok re. Aßan retalil nak incßaß chic naru tixpatzß mokon.
8Dizendo, pois, o remidor a Boaz: Compra-a para ti, descalçou o sapato.
8Joßcan nak li cuînk quirisi lix xâb ut quixqßue re laj Booz ut quixye re: —Lokß lâat li chßochß. Lâin incßaß tinlokß, chan.
9Então Boaz disse aos anciãos e a todo o povo: Sois hoje testemunhas de que comprei tudo quanto foi de Elimeleque, e de Quiliom, e de Malom, da mão de Noêmi,
9Ut laj Booz quixye reheb laj cßamol be saß li tenamit joßqueb ajcuiß chixjunileb li chßutchßûqueb aran: —Lâex xerabi ut xeril anakcuan nak lâin tinlokßok re chiru lix Noemí chixjunil li cßaßru reheb laj Elimelec, laj Quelión joß ajcuiß laj Mahlón.
10e de que também tomei por mulher a Rute, a moabita, que foi mulher de Malom, para suscitar o nome do falecido na sua herança, para que a nome dele não seja desarraigado dentre seus irmãos e da porta do seu lugar; disto sois hoje testemunhas.
10Ut xban nak tinlokß li chßochß, tinsumlâk ajcuiß riqßuin lix Rut laj Moab li quicuan chokß rixakil laj Mahlón re nak tâcuânk ralal xcßajol saß xcßabaß li camenak. Ut lix cßabaßeb li camenak incßaß tâsachk saß xchßôleb lix comon chi moco tâsachk saß xchßôleb li cuanqueb saß li tenamit aßin. Lâex xerabi ut xeril li xkabânu anakcuan, chan laj Booz.
11Ao que todo o povo que estava na porta e os anciãos responderam: Somos testemunhas. O Senhor faça a esta mulher, que entra na tua casa, como a Raquel e a Léia, que juntas edificaram a casa de Israel. Porta-te valorosamente em Efrata, e faze-te nome afamado em Belém.
11Eb laj cßamol be ut chixjunileb li cuanqueb aran queßxye: —Lâo xkil ut xkanau. Ut aß taxak li Kâcuaß chiqßuehok re li ixk aßan chi cuânc saß lâ cuochoch chi châbil. Chicuânk taxak joß nak queßcuan chak lix Raquel ut lix Lea, li kaxeß katônal chikajunilo lâo aj Israel. Ut lâatak taxak jun cuînk kßaxal nim âcuanquil ut kßaxal naßnôk taxak âcuu arin Belén Efrata.
12Também seja a tua casa como a casa de Pérez, que Tamar deu a Judá, pela posteridade que o Senhor te der desta moça.
12Aß taxak li Kâcuaß chiqßuehok nabalak êralal êcßajol. Kßaxal taxak nabalakeb joß li ralal xcßajol laj Fares, li ralal laj Judá li quicuan riqßuin lix Tamar, chanqueb re laj Booz.
13Assim tomou Boaz a Rute, e ela lhe foi por mulher; ele a conheceu, e o Senhor permitiu a Rute conceber, e ela teve um filho.
13Laj Booz quixcßam lix Rut chokß rixakil. Li Dios qui-osobtesin re ut quicana chi yaj aj ixk. Quicuan jun lix cßulaßaleb chßina têlom.
14Disseram então as mulheres a Noêmi: Bendito seja o Senhor, que não te deixou hoje sem remidor; e torne-se o seu nome afamado em Israel.
14Ut eb li ixk queßxye re lix Noemí: —Lokßoninbil taxak li Kâcuaß li xqßuehoc âcue jun âcui. Naßnôk taxak ru lâ cui saß li katenamit Israel.
15Ele será restaurador da tua vida, e consolador da tua velhice, pois tua nora, que te ama, o deu � luz; ela te é melhor do que sete filhos.
15Ut aßan taxak tâcßojobânk âchßôl ut tixqßue xcacuil âchßôl saß âtîxilal. Lâ cualib, li kßaxal narahoc âcue, xqßuehoc âcue lâ cui. Lâ cualib, aßan li kßaxal lokß châcuu chiru cuukub chi cocßal, chanqueb re lix Noemí.
16E Noêmi tomou o menino, pô-lo no seu regaço, e foi sua ama.
16Ut lix Noemí quixcßul li cßulaßal ut quixkßalu ut aßan quiqßuiresin re.
17E as vizinhas deram-lhe nome, dizendo: A Noêmi nasceu um filho, E chamaram ao menino Obede. Este é o pai de Jessé, pai de Davi.
17Ut eb li rech cabal queßril aßan ut queßxye: —Xyoßla jun xcßulaßal lix Noemí, chanqueb. Ut aj Obed queßxqßue chokß xcßabaß li cßulaßal. Laj Obed, aßan lix yucuaß laj Isaí. Ut laj Isaí, aßan lix yucuaß laj David.
18São estas as gerações de Pérez: Pérez gerou a Hezrom,
18Aßaneb aßin li ralal xcßajoleb laj Fares: Laj Fares, aßan lix yucuaß laj Hezrón.
19Hezrom gerou a Rão, Rão gerou a Aminadabe,
19Laj Hezrón, aßan lix yucuaß laj Ram; ut laj Ram, aßan lix yucuaß laj Aminadab.
20Aminadabe gereu a Nasom, Nasom gerou a Salmom,
20Laj Aminadab, aßan lix yucuaß laj Naasón; ut laj Naasón, aßan lix yucuaß laj Salmón.
21Salmom gerou a Boaz, Boaz gerou a Obede,
21Laj Salmón, aßan lix yucuaß laj Booz. Ut laj Booz, aßan lix yucuaß laj Obed.Laj Obed, aßan lix yucuaß laj Isaí; ut laj Isaí, aßan lix yucuaß li rey David.
22Obede gerou a Jessé, e Jessé gerou a Davi.
22Laj Obed, aßan lix yucuaß laj Isaí; ut laj Isaí, aßan lix yucuaß li rey David.