1Na verdade, há minas donde se extrai a prata, e também lugar onde se refina o ouro:
1Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
2O ferro tira-se da terra, e da pedra se funde o cobre.
2Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
3Os homens põem termo �s trevas, e até os últimos confins exploram as pedras na escuridão e nas trevas mais densas.
3Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
4Abrem um poço de mina longe do lugar onde habitam; são esquecidos pelos viajantes, ficando pendentes longe dos homens, e oscilam de um lado para o outro.
4Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
5Quanto � terra, dela procede o pão, mas por baixo é revolvida como por fogo.
5Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
6As suas pedras são o lugar de safiras, e têm pó de ouro.
6pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
7A ave de rapina não conhece essa vereda, e não a viram os olhos do falcão.
7Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
8Nunca a pisaram feras altivas, nem o feroz leão passou por ela.
8cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
9O homem estende a mão contra a pederneira, e revolve os montes desde as suas raízes.
9Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
10Corta canais nas pedras, e os seus olhos descobrem todas as coisas preciosas.
10Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
11Ele tapa os veios d'água para que não gotejem; e tira para a luz o que estava escondido.
11Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
12Mas onde se achará a sabedoria? E onde está o lugar do entendimento?
12Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
13O homem não lhe conhece o caminho; nem se acha ela na terra dos viventes.
13Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
14O abismo diz: Não está em mim; e o mar diz: Ela não está comigo.
14Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;
15Não pode ser comprada com ouro fino, nem a peso de prata se trocará.
15Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
16Nem se pode avaliar em ouro fino de Ofir, nem em pedras preciosas de berilo, ou safira.
16nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
17Com ela não se pode comparar o ouro ou o vidro; nem se trocara por jóias de ouro fino.
17Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
18Não se fará menção de coral nem de cristal; porque a aquisição da sabedoria é melhor que a das pérolas.
18Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
19Não se lhe igualará o topázio da Etiópia, nem se pode comprar por ouro puro.
19Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
20Donde, pois, vem a sabedoria? Onde está o lugar do entendimento?
20De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
21Está encoberta aos olhos de todo vivente, e oculta �s aves do céu.
21Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
22O Abadom e a morte dizem: Ouvimos com os nossos ouvidos um rumor dela.
22Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
23Deus entende o seu caminho, e ele sabe o seu lugar.
23Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
24Porque ele perscruta até as extremidades da terra, sim, ele vê tudo o que há debaixo do céu.
24Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
25Quando regulou o peso do vento, e fixou a medida das águas;
25Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
26quando prescreveu leis para a chuva e caminho para o relâmpago dos trovões;
26cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
27então viu a sabedoria e a manifestou; estabeleceu-a, e também a esquadrinhou.
27atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
28E disse ao homem: Eis que o temor do Senhor é a sabedoria, e o apartar-se do mal é o entendimento.
28Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`