¹Quando te assentares a comer com um governador, atenta bem para aquele que está diante de ti;

¹Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

²e põe uma faca � tua garganta, se fores homem de grande apetite.

²pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

³Não cobices os seus manjares gostosos, porque é comida enganadora.

³Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

⁴Não te fatigues para seres rico; dá de mão � tua própria sabedoria:

⁴Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

⁵Fitando tu os olhos nas riquezas, elas se vão; pois fazem para si asas, como a águia, voam para o céu.

⁵Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

⁶Não comas o pão do avarento, nem cobices os seus manjares gostosos.

⁶Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

⁷Porque, como ele pensa consigo mesmo, assim é; ele te diz: Come e bebe; mas o seu coração não está contigo.

⁷căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

⁸Vomitarás o bocado que comeste, e perderás as tuas suaves palavras.

⁸Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

⁹Não fales aos ouvidos do tolo; porque desprezará a sabedoria das tuas palavras.

⁹Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

¹⁰Não removas os limites antigos; nem entres nos campos dos órfãos,

¹⁰Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

¹¹porque o seu redentor é forte; ele lhes pleiteará a causa contra ti.

¹¹căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

¹²Aplica o teu coração � instrução, e os teus ouvidos �s palavras do conhecimento.

¹²Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

¹³Não retires da criança a disciplina; porque, fustigando-a tu com a vara, nem por isso morrerá.

¹³Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

¹⁴Tu a fustigarás com a vara e livrarás a sua alma do Seol.

¹⁴Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

¹⁵Filho meu, se o teu coração for sábio, alegrar-se-á o meu coração, sim, ó, meu próprio;

¹⁵Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

¹⁶e exultará o meu coração, quando os teus lábios falarem coisas retas.

¹⁶şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

¹⁷Não tenhas inveja dos pecadores; antes conserva-te no temor do Senhor todo o dia.

¹⁷Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

¹⁸Porque deveras terás uma recompensa; não será malograda a tua esperança.

¹⁸căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

¹⁹Ouve tu, filho meu, e sê sábio; e dirige no caminho o teu coração.

¹⁹Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

²⁰Não estejas entre os beberrões de vinho, nem entre os comilões de carne.

²⁰Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

²¹Porque o beberrão e o comilão caem em pobreza; e a sonolência cobrirá de trapos o homem.

²¹Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

²²Ouve a teu pai, que te gerou; e não desprezes a tua mãe, quando ela envelhecer.

²²Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

²³Compra a verdade, e não a vendas; sim, a sabedoria, a disciplina, e o entendimento.

²³Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

²⁴Grandemente se regozijará o pai do justo; e quem gerar um filho sábio, nele se alegrará.

²⁴Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

²⁵Alegrem-se teu pai e tua mãe, e regozije-se aquela que te deu � luz.

²⁵Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

²⁶Filho meu, dá-me o teu coração; e deleitem-se os teus olhos nos meus caminhos.

²⁶Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

²⁷Porque cova profunda é a prostituta; e poço estreito é a aventureira.

²⁷Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

²⁸Também ela, como o salteador, se põe a espreitar; e multiplica entre os homens os prevaricadores.

²⁸Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

²⁹Para quem são os ais? para quem os pesares? para quem as pelejas, para quem as queixas? para quem as feridas sem causa? e para quem os olhos vermelhos?

²⁹Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

³⁰Para os que se demoram perto do vinho, para os que andam buscando bebida misturada.

³⁰Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

³¹Não olhes para o vinho quando se mostra vermelho, quando resplandece no copo e se escoa suavemente.

³¹Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

³²No seu fim morderá como a cobra, e como o basilisco picará.

³²dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

³³Os teus olhos verão coisas estranhas, e tu falarás perversidades.

³³Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

³⁴o serás como o que se deita no meio do mar, e como o que dorme no topo do mastro.

³⁴Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

³⁵E dir�s: Espancaram-me, e não me doeu; bateram-me, e não o senti; quando virei a despertar? ainda tornarei a buscá-lo outra vez.

³⁵,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``