¹Não tenhas inveja dos homens malignos; nem desejes estar com eles;

¹Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

²porque o seu coração medita a violência; e os seus lábios falam maliciosamente.

²căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

³Com a sabedoria se edifica a casa, e com o entendimento ela se estabelece;

³Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

⁴e pelo conhecimento se encherão as câmaras de todas as riquezas preciosas e deleitáveis.

⁴prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

⁵O sábio é mais poderoso do que o forte; e o inteligente do que o que possui a força.

⁵Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

⁶Porque com conselhos prudentes tu podes fazer a guerra; e há vitória na multidão dos conselheiros.

⁶Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

⁷A sabedoria é alta demais para o insensato; ele não abre a sua boca na porta.

⁷Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

⁸Aquele que cuida em fazer o mal, mestre de maus intentos o chamarão.

⁸Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

⁹O desígnio do insensato é pecado; e abominável aos homens é o escarnecedor.

⁹Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

¹⁰Se enfraqueces no dia da angústia, a tua força é pequena.

¹⁰Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¹¹Livra os que estão sendo levados � morte, detém os que vão tropeçando para a matança.

¹¹Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

¹²Se disseres: Eis que não o sabemos; porventura aquele que pesa os corações não o percebe? e aquele que guarda a tua vida não o sabe? e não retribuirá a cada um conforme a sua obra?

¹²Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

¹³Come mel, filho meu, porque é bom, e do favo de mel, que é doce ao teu paladar.

¹³Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

¹⁴Sabe que é assim a sabedoria para a tua alma: se a achares, haverá para ti recompensa, e não será malograda a tua esperança.

¹⁴Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

¹⁵Não te ponhas de emboscada, ó ímpio, contra a habitação do justo; nem assoles a sua pousada.

¹⁵Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

¹⁶Porque sete vezes cai o justo, e se levanta; mas os ímpios são derribados pela calamidade.

¹⁶Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

¹⁷Quando cair o teu inimigo, não te alegres, e quando tropeçar, não se regozije o teu coração;

¹⁷Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

¹⁸para que o Senhor não o veja, e isso seja mau aos seus olhos, e desvie dele, a sua ira.

¹⁸ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

¹⁹Não te aflijas por causa dos malfeitores; nem tenhas inveja dos ímpios;

¹⁹Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

²⁰porque o maligno não tem futuro; e a lâmpada dos ímpios se apagará.

²⁰Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

²¹Filho meu, teme ao Senhor, e ao rei; e não te entremetas com os que gostam de mudanças.

²¹Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

²²Porque de repente se levantará a sua calamidade; e a ruína deles, quem a conhecerá?

²²Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

²³Também estes são provérbios dos sábios: Fazer acepção de pessoas no juízo não é bom.

²³Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

²⁴Aquele que disser ao ímpio: Justo és; os povos o amaldiçoarão, as nações o detestarão;

²⁴Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

²⁵mas para os que julgam retamente haverá delícias, e sobre eles virá copiosa bênção.

²⁵Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

²⁶O que responde com palavras retas beija os lábios.

²⁶Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

²⁷Prepara os teus trabalhos de fora, apronta bem o teu campo; e depois edifica a tua casa.

²⁷Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

²⁸Não sejas testemunha sem causa contra o teu próximo; e não enganes com os teus lábios.

²⁸Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

²⁹Não digas: Como ele me fez a mim, assim lhe farei a ele; pagarei a cada um segundo a sua obra.

²⁹Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

³⁰Passei junto ao campo do preguiçoso, e junto � vinha do homem falto de entendimento;

³⁰Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

³¹e eis que tudo estava cheio de cardos, e a sua superfície coberta de urtigas, e o seu muro de pedra estava derrubado.

³¹Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

³²O que tendo eu visto, o considerei; e, vendo-o, recebi instrução.

³²M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

³³Um pouco para dormir, um pouco para toscanejar, um pouco para cruzar os braços em repouso;

³³,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

³⁴assim sobrevirá a tua pobreza como um salteador, e a tua necessidade como um homem armado.

³⁴Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.