¹Não te glories do dia de amanhã; porque não sabes o que produzirá o dia.

¹Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

²Seja outro o que te louve, e não a tua boca; o estranho, e não os teus lábios.

²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

³Pesada é a pedra, e a areia também; mas a ira do insensato é mais pesada do que elas ambas.

³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

⁴Cruel é o furor, e impetuosa é a ira; mas quem pode resistir � inveja?

⁴Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

⁵Melhor é a repreensão aberta do que o amor encoberto.

⁵Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

⁶Fiéis são as feridas dum amigo; mas os beijos dum inimigo são enganosos.

⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

⁷O que está farto despreza o favo de mel; mas para o faminto todo amargo é doce.

⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

⁸Qual a ave que vagueia longe do seu ninho, tal é o homem que anda vagueando longe do seu lugar.

⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁹O óleo e o perfume alegram o coração; assim é o doce conselho do homem para o seu amigo.

⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

¹⁰Não abandones o teu amigo, nem o amigo de teu pai; nem entres na casa de teu irmão no dia de tua adversidade. Mais vale um vizinho que está perto do que um irmão que está longe.

¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

¹¹Sê sábio, filho meu, e alegra o meu coração, para que eu tenha o que responder �quele que me vituperar.

¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

¹²O prudente vê o mal e se esconde; mas os insensatos passam adiante e sofrem a pena.

¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

¹³Tira a roupa �quele que fica por fiador do estranho, e toma penhor daquele que se obriga por uma estrangeira.

¹³Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

¹⁴O que bendiz ao seu amigo em alta voz, levantando-se de madrugada, isso lhe será contado como maldição.

¹⁴Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

¹⁵A goteira contínua num dia chuvoso e a mulher rixosa são semelhantes;

¹⁵O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

¹⁶retê-la é reter o vento, ou segurar o óleo com a destra.

¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

¹⁷Afia-se o ferro com o ferro; assim o homem afia o rosto do seu amigo.

¹⁷După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

¹⁸O que cuida da figueira comerá do fruto dela; e o que vela pelo seu senhor será honrado.

¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

¹⁹Como na água o rosto corresponde ao rosto, assim o coração do homem ao homem.

¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

²⁰O Seol e o Abadom nunca se fartam, e os olhos do homem nunca se satisfazem.

²⁰După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

²¹O crisol é para a prata, e o forno para o ouro, e o homem é provado pelos louvores que recebe.

²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

²²Ainda que pisasses o insensato no gral entre grãos pilados, contudo não se apartaria dele a sua estultícia.

²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

²³Procura conhecer o estado das tuas ovelhas; cuida bem dos teus rebanhos;

²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

²⁴porque as riquezas não duram para sempre; e duraria a coroa de geração em geração?

²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

²⁵Quando o feno é removido, e aparece a erva verde, e recolhem-se as ervas dos montes,

²⁵Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

²⁶os cordeiros te proverão de vestes, e os bodes, do preço do campo.

²⁶Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

²⁷E haverá bastante leite de cabras para o teu sustento, para o sustento da tua casa e das tuas criadas.

²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.