¹Como a neve no verão, e como a chuva no tempo da ceifa, assim não convém ao tolo a honra.

¹Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

²Como o pássaro no seu vaguear, como a andorinha no seu voar, assim a maldição sem causa não encontra pouso.

²Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

³O açoite é para o cavalo, o freio para o jumento, e a vara para as costas dos tolos.

³Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

⁴Não respondas ao tolo segundo a sua estultícia, para que também não te faças semelhante a ele.

⁴Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

⁵Responde ao tolo segundo a sua estultícia, para que ele não seja sábio aos seus próprios olhos.

⁵Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

⁶Os pés decepa, e o dano bebe, quem manda mensagens pela mão dum tolo.

⁶Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

⁷As pernas do coxo pendem frouxas; assim é o provérbio na boca dos tolos.

⁷Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

⁸Como o que ata a pedra na funda, assim é aquele que dá honra ao tolo.

⁸Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

⁹Como o espinho que entra na mão do ébrio, assim é o provérbio na mão dos tolos.

⁹Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

¹⁰Como o flecheiro que fere a todos, assim é aquele que assalaria ao transeunte tolo, ou ao ébrio.

¹⁰Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

¹¹Como o cão que torna ao seu vômito, assim é o tolo que reitera a sua estultícia.

¹¹Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

¹²Vês um homem que é sábio a seus próprios olhos? Maior esperança há para o tolo do que para ele.

¹²Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¹³Diz o preguiçoso: Um leão está no caminho; um leão está nas ruas.

¹³Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

¹⁴Como a porta se revolve nos seus gonzos, assim o faz o preguiçoso na sua cama.

¹⁴Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

¹⁵O preguiçoso esconde a sua mão no prato, e nem ao menos quer levá-la de novo � boca.

¹⁵Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

¹⁶Mais sábio é o preguiçoso a seus olhos do que sete homens que sabem responder bem.

¹⁶Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹⁷O que, passando, se mete em questão alheia é como aquele que toma um cão pelas orelhas.

¹⁷Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

¹⁸Como o louco que atira tições, flechas, e morte,

¹⁸Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

¹⁹assim é o homem que engana o seu próximo, e diz: Fiz isso por brincadeira.

¹⁹aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

²⁰Faltando lenha, apaga-se o fogo; e não havendo difamador, cessa a contenda.

²⁰Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

²¹Como o carvão para as brasas, e a lenha para o fogo, assim é o homem contencioso para acender rixas.

²¹După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

²²As palavras do difamador são como bocados deliciosos, que descem ao íntimo do ventre.

²²Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

²³Como o vaso de barro coberto de escória de prata, assim são os lábios ardentes e o coração maligno.

²³Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

²⁴Aquele que odeia dissimula com os seus lábios; mas no seu interior entesoura o engano.

²⁴Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

²⁵Quando te suplicar com voz suave, não o creias; porque sete abominações há no teu coração.

²⁵Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

²⁶Ainda que o seu ódio se encubra com dissimulação, na congregação será revelada a sua malícia.

²⁶Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

²⁷O que faz uma cova cairá nela; e a pedra voltará sobre aquele que a revolve.

²⁷Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

²⁸A língua falsa odeia aqueles a quem ela tenha ferido; e a boca lisonjeira opera a ruína.

²⁸Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -