¹A ti levanto os meus olhos, ó tu que estás entronizado nos céus.

¹(O cîntare a treptelor.) La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuieşti în ceruri.

²Eis que assim como os olhos dos servos atentam para a mão do seu senhor, e os olhos da serva para a mão de sua senhora, assim os nossos olhos atentam para o Senhor nosso Deus, até que ele se compadeça de nós.

²Cum se uită ochii robilor la mîna stăpînilor lor, şi ochii roabei la mîna stăpînei ei, aşa se uită ochii noştri la Domnul, Dumnezeul nostru, pînă va avea milă de noi.

³Compadece-te de nós, ó Senhor, compadece-te de nós, pois estamos sobremodo fartos de desprezo.

³Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi, căci sîntem sătui de dispreţ;

⁴A nossa alma está sobremodo farta da zomabaria dos arrogantes, e do desprezo dos soberbos.

⁴ne este sătul sufletul de batjocurile celor îngîmfaţi, de dispreţul celor trufaşi.