1Das profundezas clamo a ti, ó Senhor.
1(O cîntare a treptelor.) Din fundul adîncului, Te chem, Doamne!
2Senhor, escuta a minha voz; estejam os teus ouvidos atentos � voz das minhas súplicas.
2Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!
3Se tu, Senhor, observares as iniqüidades, Senhor, quem subsistirá?
3Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?
4Mas contigo está o perdão, para que sejas temido.
4Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.
5Aguardo ao Senhor; a minha alma o aguarda, e espero na sua palavra.
5Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.
6A minha alma anseia pelo Senhor, mais do que os guardas pelo romper da manhã, sim, mais do que os guardas pela manhã.
6Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa.
7Espera, ó Israel, no Senhor! pois com o Senhor há benignidade, e com ele há copiosa redenção;
7Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare!
8e ele remirá a Israel de todas as suas iniqüidades.
8El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.