¹Livra-me, Deus meu, dos meus inimigos; protege-me daqueles que se levantam contra mim.

¹(Către mai marele cîntăreţilor. ,,Nu nimici.`` O cîntare de laudă a lui David. Făcută cînd a trimes Saul să -i împresoare casa, ca să -l omoare.) Dumnezeule, scapă-mă de vrăjmaşii mei, ocroteşte-mă de protivnicii mei!

²Livra-me do que praticam a iniqüidade, e salva-me dos homens sanguinários.

²Scapă-mă de răufăcători, izbăveşte-mă de oamenii setoşi de sînge!

³Pois eis que armam ciladas � minha alma; os fortes se ajuntam contra mim, não por transgressão minha nem por pecado meu, ó Senhor.

³Căci iată -i că stau la pîndă să-mi ia viaţa; nişte oameni porniţi la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne!

⁴Eles correm, e se preparam, sem culpa minha; desperta para me ajudares, e olha.

⁴Cu toată nevinovăţia mea, ei aleargă, se pregătesc: trezeşte-Te, ieşi inaintea mea, şi priveşte!

⁵Tu, ó Senhor, Deus dos exércitos, Deus de Israel, desperta para punir todas as nações; não tenhas misericórdia de nenhum dos pérfidos que praticam a iniqüidade.

⁵Doamne, Dumnezeul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepseşti toate neamurile! N'avea milă de niciunul din aceşti vînzători nelegiuiţi. -(Oprire).

⁶Eles voltam � tarde, uivam como cães, e andam rodeando a cidade.

⁶Se întorc în fiecare seară, urlă ca nişte cîni, şi dau ocol cetăţii.

⁷Eis que eles soltam gritos; espadas estão nos seus lábios; porque (pensam eles), quem ouve?

⁷Da, din gura lor ţîşneşte răul, pe buzele lor sînt săbii; căci zic: ,,Cine aude?``

⁸Mas tu, Senhor, te rirás deles; zombarás de todas as nações.

⁸Dar Tu, Doamne, rîzi de ei, Tu Îţi baţi joc de toate neamurile.

⁹Em ti, força minha, esperarei; pois Deus é o meu alto refúgio.

⁹Oricare le-ar fi puterea, eu în Tine nădăjduiesc, căci Dumnezeu este scăparea mea.

¹⁰O meu Deus com a sua benignidade virá ao meu encontro; Deus me fará ver o meu desejo sobre os meus inimigos.

¹⁰Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte, Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorinţa faţă de cei ce mă prigonesc.

¹¹Não os mates, para que meu povo não se esqueça; espalha-os pelo teu poder, e abate-os ó Senhor, escudo nosso.

¹¹Nu -i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu, ci fă -i să pribegească, prin puterea Ta, şi doboară -i, Doamne, Scutul nostru!

¹²Pelo pecado da sua boca e pelas palavras dos seus lábios fiquem presos na sua soberba. Pelas maldições e pelas mentiras que proferem,

¹²Gura lor păcătuieşte la fiecare vorbă, care le iese de pe buze: să se prindă în însăş mîndria lor, căci nu spun decît blesteme şi minciuni:

¹³consome-os na tua indignação; consome-os, de modo que não existem mais; para que saibam que Deus reina sobre Jacó, até os confins da terra.

¹³Nimiceşte -i, în mînia Ta, prăpădeşte -i, ca să nu mai fie! Fă -i să ştie că împărăţeşte Dumnezeu peste Iacov, pînă la marginile pămîntului. -

¹⁴Eles tornam a vir � tarde, uivam como cães, e andam rodeando a cidade;

¹⁴Se întorc în fiecare seară, urlă ca nişte cîni, şi dau ocol cetăţii.

¹⁵vagueiam buscando o que comer, e resmungam se não se fartarem.

¹⁵Umblă încoace şi încolo după hrană, şi petrec noaptea ne sătui.

¹⁶Eu, porém, cantarei a tua força; pela manhã louvarei com alegria a tua benignidade, porquanto tens sido para mim uma fortaleza, e refúgio no dia da minha angústia.

¹⁶Dar eu voi cînta puterea Ta; disdedimineaţă, voi lăuda bunătatea Ta. Căci Tu eşti un turn de scăpare pentru mine, un loc de adăpost în ziua necazului meu.

¹⁷A ti, ó força minha, cantarei louvores; porque Deus é a minha fortaleza, é o Deus que me mostra benignidade.

¹⁷O, Tăria mea! pe Tine Te voi lăuda, căci Dumnezeu, Dumnezeul meu cel prea bun, este turnul meu de scăpare.