Romanian: Cornilescu

聖經新譯本 (Simplified)

2 Kings

25

1În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oştirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui, şi a ridicat întărituri de jur împrejur.
1西底家背叛巴比伦王(代下36:17-21;耶52:4-5)
2Cetatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia.
2于是,城被围困,直到西底家王第十一年。
3În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, şi nu era pîne pentru poporul ţării.
3圣城沦陷,人民被掳(代下36:17-21;耶52:6-16)四月九日,城里饥荒非常严重,甚至那地的人民都断了粮食。
4Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd Haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în cîmpie.
4城终于被攻破了,所有的战士就在夜间从靠近王的花园的两墙中间的那门,逃跑出城。那时迦勒底人在四围攻城;他就往亚拉巴的方向逃走。
5Dar oştirea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi l -a ajuns în cîmpiile Ierihonului, şi toată oştirea lui s'a risipit dela el.
5迦勒底人的军队追赶王,在耶利哥的原野上把他追上了;他的全军都离开他四散了。
6Au prins pe împărat, şi l-au suit la împăratul Babilonului la Ribla; şi s'a rostit o hotărîre împotriva lui.
6他们把王擒住,把他解到利比拉巴比伦王那里;他们就宣判他的罪。
7Fiii lui Zedechia au fost junghiaţi în faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de aramă, şi l-au dus la Babilon.
7他们又在西底家眼前杀了他的众子,并且把西底家的眼睛弄瞎,然后用铜链锁住他,把他带到巴比伦去。
8În ziua a şaptea a lunii a cincea, -era în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, şi a intrat în Ierusalim.
8五月七日,就是巴比伦王尼布甲尼撒第十九年,巴比伦王的大臣,护卫长尼布撒拉旦来到耶路撒冷。
9A ars Casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnătate oarecare.
9他放火焚烧耶和华的殿和王宫,以及耶路撒冷一切房屋;一切高大的房屋,他都放火烧了。
10Toată oştirea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
10跟随护卫长的迦勒底人全军拆毁了耶路撒冷周围的城墙。
11Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe ceice mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului, şi pe cealaltă mulţime.
11至于城中剩下的人民,和已经向巴比伦王投降的人,以及剩下的民众,护卫长尼布撒拉旦都掳了去。
12Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri şi lucrători de pămînt cîţiva din cei mai săraci din ţară.
12至于那地最贫穷的人,护卫长把他们留下,去修理葡萄园和耕种田地。
13Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi au dus arama în Babilon.
13圣殿被掠(耶52:17-27)耶和华殿的铜柱,以及耶和华殿的铜座和铜海,迦勒底人都打碎了,把铜运到巴比伦去。
14Au luat cenuşarele, lopeţile, mucările, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.
14他们又把锅、铲子、烛剪、碟子和敬拜用的一切铜器都拿去了。
15Căpetenia străjerilor a mai luat şi tigăile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.
15此外,火鼎和碗,无论是金的或是银的,护卫长都拿去了。
16Cei doi stîlpi, marea, şi temeliile, pe cari le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută.
16所罗门为耶和华殿所做的两根铜柱、一个铜海和十个铜座,这一切器皿的铜,重得无法可称。
17Înălţimea unui stîlp era de optsprezece coţi, şi deasupra avea un coperiş de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul coperişului era o împletitură în chip de reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa avea şi al doilea stîlp cu împletitura în chip de reţea.
17铜柱每根高八公尺,柱上有铜柱头;柱头高一公尺三公寸,柱头四周有网子和石榴都是铜的;另一根柱子同样也有网子。
18Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
18护卫长拿住祭司长西莱雅、副祭司长西番亚和三个守门的;
19Şi din cetate a luat un dregător care avea supt porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni cari făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oştirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.
19又从城里拿住一个管理军兵的官长,并且在城里搜获常见王面的五个人,和一个负责召募当地人民的军长书记,又在城中搜获六十个当地的人民。
20Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.
20护卫长尼布撒拉旦把他们拿住,带到利比拉巴比伦王那里。
21Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla, în ţara Hamatului. Ghedalia, dregător; uciderea lui.
21巴比伦王击杀他们,在哈马地的利比拉把他们处死。这样,犹大人被掳,离开了他们的国土。
22Şi Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese, şi pe care -l lăsase în ţara lui Iuda, supt porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.
22立基大利作省长(耶40:7-9)至于在犹大地剩下来的人民,就是巴比伦王尼布甲尼撒留下来的,巴比伦王委派沙番的孙子、亚希甘的儿子基大利管理他们。
23Cînd au auzit toate căpeteniile oştilor, ei şi oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s'au dus la Ghedalia la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careab, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei şi oamenii lor.
23众将领和他们的士兵,听见巴比伦王委派了基大利,他们就来到米斯巴去见基大利;其中有尼探雅的儿子以实玛利、加利亚的儿子约哈难、尼陀法人单户篾的儿子西莱雅、玛迦人的儿子雅撒尼亚,以及他们的士兵。
24Ghedalia le -a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le -a zis: ,,Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor Haldeilor; rămîneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului, şi veţi duce -o bine.``
24基大利向他们和他们的士兵起誓,又对他们说:“你们不必惧怕迦勒底的官员,只管住在这地,服事巴比伦王,就可以平安无事。”
25Dar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe Iudeii şi Haldeii cari erau cu el la Miţpa.
25基大利被杀(耶41:1-3)但在七月的时候,王裔以利沙玛的孙子、尼探雅的儿子以实玛利,带了十个人和他一起,他们袭击基大利,把他杀死,和他一起在米斯巴的犹大人和迦勒底人,也被杀死。
26Atunci tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, şi căpeteniile oştilor, s'au sculat şi au plecat în Egipt, pentru că le era frică de Haldei.
26因此,众民无论大小,以及众将领都起来逃往埃及去,因为他们惧怕迦勒底人。
27În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă,
27巴比伦王善待约雅斤(耶52:31-34)犹大王约雅斤被掳后第三十七年,就是巴比伦王以未.米罗达登基的那一年,十二月二十七日,他恩待(“恩待”原文作“使抬起头来”)犹大王约雅斤,把他从狱中领出来,
28i -a vorbit cu bunătate, şi a pus scaunul lui de domnie mai pesus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.
28并且安慰他,使他的地位高过和他一起在巴比伦的众王。
29I -a schimbat hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui.
29又换下他的囚衣,赐他终生常在王面前吃饭。
30Împăratul i -a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui
30他的生活费用,在他一生的年日中,每日不断由王供应。