1Elihu a urmat şi a zis:
1¶ I korero ano a Erihu, i mea,
2,,Aşteaptă puţin, şi voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
2Tukua ahau, kia iti nei, a ka whakaatu ahau ki a koe; he kupu ano hoki aku mo ta te Atua.
3Îmi voi lua temeiurile de departe, şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
3Ka tikina atu e ahau toku mohio i tawhiti, ka whakatikaia e ahau ta toku Kaihanga.
4Fii încredinţat, cuvîntările mele nu sînt minciuni, ci ai a face cu un om cu simţăminte curate.
4E kore rawa hoki aku kupu e teka: tenei kei a koe te tangata kua tino nui tona matauranga.
5Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni; şi este puternic prin tăria priceperii Lui.
5¶ Nana, he pakari te Atua, e kore ano ia e whakahawea: pakari tonu te kaha o tona matauranga.
6El nu lasă pe cel rău să trăiască, şi face dreptate celui nenorocit.
6E kore te tangata kino e whakaorangia e ia; mana te hunga mate e whiwhi ai ki nga mea e tika ana ma ratou.
7Nu-Şi întoarce ochii de asupra celor fără prihană, şi -i pune pe scaunul de domnie cu împăraţii, îi aşează pentru totdeauna ca să domnească.
7E kore e mutu tana titiro ki te tangata tika; engari ka whakanohoia ngatahitia ratou e ia me nga kingi ki runga ki te torona ake ake, a ka whakanekehia ake hoki ratou.
8Se întîmplă să cadă în lanţuri, şi să fie prinşi în legăturile nenorocirii?
8Ki te mea kua herea ratou ki te mekameka, mau pu i te rahiri, ara i nga mate,
9Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor.
9Na ka whakakitea e ia ki a ratou ta ratou mahi, me o ratou he, i mea ai ratou i nga mea whakapehapeha.
10Îi înştiinţează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă dela nelegiuire.
10Ka whakapuaretia ano e ia o ratou taringa ki te ako, a ka ki kia hoki i te kino.
11Dacă ascultă şi se supun, îşi sfîrşesc zilele în fericire, şi anii în bucurie.
11Ki te rongo ratou, a ka mahi ki a ia, ka pau o ratou ra i runga i te pai, o ratou tau i runga i nga ahuareka.
12Dacă n'ascultă, pier ucişi de sabie, mor în orbirea lor.
12Otira ki te kore ratou e rongo, ka ngaro ratou i te hoari, hemo iho ratou, kahore hoki he matauranga.
13Nelegiuiţii se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănţuie;
13Ko te hunga whakaponokore o ratou ngakau, puranga rawa i a ratou te riri; kahore a ratou karanga awhina ina herea ratou e ia.
14îşi pierd viaţa în tinereţă, mor ca cei desfrînaţi.
14Ka mate ratou i te taitamarikitanga, a ka ngaro to ratou ora i roto i te hunga poke.
15Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, şi prin suferinţă îl înştiinţează.
15¶ Ko tana he whakaora i te rawakore ina mate, e whakapuaretia ana e ia o ratou taringa ina tukinotia.
16Şi pe tine te va scoate din strîmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.
16Ae ra, me koe ano, tera koe e riro i a ia i roto i te kuititanga ki te wahi whanui; a ki tonu i te ngako te mea e whakatakotoria ki runga ki tau tepu.
17Dar dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedeslipită de pricina ta.
17Otiia ki tonu koe i te tikanga a te tangata kino; a mau pu koe i nga tikanga, i te whakarite whakawa.
18Supărarea să nu te împingă la batjocură, şi mărimea preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
18Na i te mea he riri tenei, kia tupato kei riro koe i te nui o au rawa; aua hoki koe e whakapeautia e te nui o te utu.
19Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, şi chiar toate puterile pe cari le-ai putea desfăşura?
19E ranea ranei ou rawa, e kore ai koe e taka he? nga uaua katoa ranei o tou kaha?
20Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.
20Kaua e hiahiatia te po, te wa e riro ai nga tangata i runga i to ratou whai.
21Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău.
21Kia tupato, kaua e tahuri ki te kino; ki tau hoki he pai ake tenei i nga mate.
22Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El?
22Nana, ko te Atua, ko tona kaha hei whakanui, ko wai te kaiwhakaako hei rite mona?
23Cine Îi cere socoteală de căile Lui, şi cine îndrăzneşte să -I spună: ,,Faci rău?``
23Ko wai te kaitohutohu i te ara mona? Ko wai hei mea, Kua he tau mahi?
24Nu uita să lauzi faptele Lui, pe cari toţi oamenii trebuie să le mărească!
24¶ Kia mahara kia whakanuia e koe tana mahi, e waiatatia nei e te tangata.
25Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe.
25Kua tirohia nei e nga tangata katoa e matakitakina mai nei e te tangata i tawhiti.
26Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu -L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l -a pătruns.
26Nana, he nui te Atua, e kore ano e mohiotia e tatou; e kore ano hoki te maha o ona tau e taea te rapu atu.
27Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia,
27Ko ia nei hei ngongo ake i nga pata wai, ka tauia i tona kohu hei awha:
28pe care norii o strecoară, şi o picură peste mulţimea oamenilor.
28Ka ringihia iho nei e nga kapua, a ka maturuturu nui ki runga ki te tangata.
29Şi cine poate pricepe ruperea norului, şi bubuitul cortului Său?
29Ae ra, e mohiotia ana ranei e tetahi nga horahanga o nga kapua, te ngangau o tona tapenakara?
30Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui, şi acoperă adîncimile mării.
30Nana, e horahia ana e ia tona marama a tawhio noa i a ia; e hipokina ana hoki e ia te takere o te moana.
31Prin aceste mijloace, El judecă popoarele, şi dă belşug de hrană.
31Ko ana mea hoki ena hei whakawa mo nga iwi, nui tonu te kai e homai ana e ia.
32Ia fulgerul în mînă, şi -l aruncă asupra protivnicilor Lui.
32E hipokina ana e ia ona ringa ki te uira, a whakahaua iho e ia te wahi e pa atu ai.
33Dă de veste că e de faţă printr'unbubuit, şi pînă şi turmele Îi simt apropierea.
33Hei kaiwhakaatu i a ia tona haruru, e waitohu ana hoki ki nga kararehe i te tupuhi meake puta mai.