1La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, şi sare din locul ei.
1¶ Na konei ano wiri ana toku ngakau, maunu atu ana i tona wahi.
2Ascultaţi, ascultaţi trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
2Ata whakarangona tona reo e papa ana, te pakutanga hoki e puta mai ana i tona mangai.
3Îl rostogoleşte pe toată întinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului.
3E whakatikaia atu ana e ia ki nga wahi katoa i raro i te rangi, ko tona uira hoki ki nga pito o te whenua.
4Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui.
4I muri iho ko te reo e hamama ana; papa ana te whatitiri o te reo o tona nui; e kore ano era a tauhikuhiku ina rangona tona reo.
5Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le înţelegem.
5Ko ta te Atua whatitiri he reo whakamiharo; nui atu ana mahi, e kore hoki e mohiotia.
6El zice zăpezii: ,Cazi pe pămînt!` Zice acelaş lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
6¶ E ki ana hoki ia ki te hukarere, Hei runga koe i te whenua; ki te ua punehunehu ano hoki, raua ko te ua ta o tona kaha;
7Pecetluieşte mîna tuturor oamenilor, pentruca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
7Hiritia ake e ia te ringa o nga tangata katoa; kia mohio ai nga tangata katoa nana nei i hanga ki tana mahi.
8Fiara sălbatică se trage într'o peşteră, şi se culcă în vizuina ei.
8Haere ana nga kirehe ki nga piringa, noho ana i o ratou nohoanga.
9Vijelia vine dela miazăzi, şi frigul, din vînturile dela miazănoapte.
9Puta mai ana te tupuhi i te whare o te tonga: te matao hoki i te hauraro.
10Dumnezeu, prin suflarea Lui, face ghiaţa, şi micşorează locul apelor mari.
10Na te manawa o te Atua i homai te huka: a kuiti iho te whanuitanga o nga wai.
11Încarcă norii cu aburi, şi -i risipeşte schinteietori;
11Ae ra, e utaina ana e ia te kapua matotoru ki te houku; tohatohaina ana e ia te kohu o tana uira:
12mişcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa pămîntului locuit.
12E whakakopikopikoa ana ano a tawhio noa, he mea hoki na ona whakaaro: hei mea i nga mea katoa e whakahaua atu ana e ia ki te mata o te ao:
13Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pămîntul, sau ca un semn al dragostei Lui.
13E whakaputaina ana e ia hei whiu, hei mea ranei mo tona whenua, hei atawhai ranei.
14Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
14¶ Kia whai taringa mai ki tenei, e Hopa: tu marie, ka whakaaro ki nga mea whakamiharo a te Atua.
15Ştii cum cîrmuieşte Dumnezeu norii, şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
15E mohio ana ranei koe ki ta te Atua whakahautanga ki a ratou i tana, i puta ai te marama o tana kapua?
16Înţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăvîrşită?
16E mohio ana ranei koe ki nga paunatanga o nga kapua, ki nga mahi whakamiharo a te tino o te matauranga?
17Ştii pentruce ţi se încălzesc veşmintele, cînd se odihneşte pămîntul de vîntul de miazăzi?
17Ki ou kakahu nei ka mahana, ina whakamarietia e ia te whenua ki te hau tonga?
18Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
18Ka taea ranei e koe te whakatakoto ngatahi me ia te rangi hei papatupu, ano he whakaata whakarewa?
19Arată-ne ce trebuie să -I spunem. Căci sîntem prea neştiutori ca să -I putem vorbi.
19Whakaaturia mai ki a matou ta matou e korero ai ki a ia; e kore hoki e tika i te pouri ta matou whakatakoto o te korero.
20Cine -I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
20E korerotia ranei ki a ia kei te mea ahau ki te korero? Kia hiahia ranei te tangata kia horomia ia?
21Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vînt şi -l va curăţi;
21¶ Na inaianei e kore nga tangata e kite ana i te marama e wheriko mai nei i te rangi: otiia ka tika atu te hau, ka whakawateatia ratou.
22dela miază-noapte ne vine aurora, şi ce înfricoşată este măreţia care înconjoară pe Dumnezeu!
22E ahu mai ana i te hauraro te aho ano he koura; kei te Atua te kororia whakawehi.
23Pe Cel Atotputernic nu -L putem ajunge, căci este mare în tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le frînge.
23Ko te Kaha Rawa, e kore ia e taea te whakataki e tatou; hira rawa tona kaha; a e kore ia e tukino i tana whakarite whakawa, i te nui o te tika.
24De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi îndreaptă privirile spre cei ce se cred înţelepţi.``
24Koia ka wehi nga tangata i a ia: e kore ia e whai whakaaro ki te hunga ngakau mohio.