1Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
1¶ E taku tama, kei wareware ki taku ture; kia puritia hoki aku whakahau e tou ngakau:
2Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
2Katahi ka nui ake nga ra roa mou, nga tau e ora ai, me te ata noho.
3Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
3Kei whakarerea koe e te atawhai, e te pono; heia ki tou kaki; tuhituhia iho, ko tou ngakau ano hei papa.
4Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
4Penei ka whiwhi koe ki te atawhai, ki te matauranga pai i te aroaro o te Atua, o te tangata.
5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
5Whakapaua tou ngakau ki te whakawhirinaki ki a Ihowa, kaua hoki e okioki ki tou matauranga ake.
6Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
6I ou ara katoa whakaaro ki a ia, a mana e whakatika ou huarahi.
7Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!
7¶ Kei whakaaro ki a koe he mohio koe; e wehi ki a Ihowa, kia mawehe i te kino.
8Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.
8Hei ora tena ki tou pito, hei makuku ki ou wheua.
9Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:
9Kia whai kororia a Ihowa i ou rawa, i nga matamua ano hoki o au hua katoa.
10căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
10A ka ki au toa i nga mea maha, ka pakaru ano hoki au rua waina i te waina.
11Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.
11E taku tama, kaua e whakahawea ki ta Ihowa papaki; kei ngakaukore ano koe ina akona e ia:
12Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!
12Ka akona hoki e Ihowa tana e aroha ai, ka pera tana me ta te matua ki te tamaiti e matenuitia ana e ia.
13Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!
13¶ Ka hari te tangata kua kitea nei e ia te whakaaro nui, me te tangata ano kua whiwhi ki te matauranga.
14Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;
14Pai atu hoki te hokohoko o tera i to te hiriwa e hokohokona nei, ona hua i te koura parakore.
15ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
15Nui atu ona utu i o nga rupi; e kore ano hoki nga mea katoa e minaminatia e koe e rite ki a ia.
16În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.
16Kei tona ringa matau nga ra roa; kei tona maui nga taonga me te kororia.
17Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.
17Ko ona ara he ara ahuareka, ko ona ara katoa he rangimarie.
18Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.
18He rakau ia no te ora ki te hunga e u ana ki a ia; ka hari te tangata e pupuri ana i a ia.
19Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;
19Na te whakaaro nui o Ihowa i whakaturia ai e ia te whenua; na tona mohio tana whakapumautanga i nga rangi.
20prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.
20He mohio nona i pakaru ai nga rire, i maturuturu ai te tomairangi o nga kapua.
21Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
21¶ E taku tama, kei kotiti ke ena i ou kanohi: puritia te whakaaro nui me te ngarahu pai.
22Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.
22Kei ena he oranga mo tou wairua, he whakapaipai mo tou kaki.
23Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
23Penei ka haere koe i tou ara, te ai he wehi, e kore ano tou waewae e tutuki.
24Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
24Ka takoto koe, e kore e wehi, ina, ka takoto koe, ka reka ano tau moe.
25Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;
25Kaua e wehi i te mataku huaki tata, i te whakangaromanga ranei o te hunga kino ina pa mai.
26căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
26Ko Ihowa hoki hei okiokinga mou, a mana e tiaki tou waewae kei mau.
27Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.
27¶ Kaua e kaiponuhia te pai ki te hunga i tika nei ma ratou, i nga wa e taea ai e tou ringa.
28Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.
28Kaua e mea ki tou hoa, Haere, ka hoki mai ai, a apopo ka hoatu e ahau; i te mea kei a koe ano te mea e takoto ana.
29Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.
29Kei whakatakoto i te kino mo tou hoa, kei te noho hu noa na hoki ia i tou taha.
30Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.
30Kei ngangau pokanoa ki te tangata, ki te mea kahore ana mahi kino ki a koe.
31Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!
31Kei hae ki te tangata nanakia, kaua hoki e whiriwhiria tetahi o ona ara.
32Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
32He mea whakarihariha hoki te whanoke ki a Ihowa; kei te hunga tika ia tona whakaaro ngaro.
33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.
33He kanga na Ihowa kei roto i te whare o te tangata kino, he mea manaaki ia nana te nohoanga o te hunga tika.
34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
34He pono ka whakahi ia ki te hunga whakahi, ka puta ia tona atawhai ki te hunga whakaiti.
35Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
35Ka whiwhi te hunga whakaaro nui ki te kororia; he whakama ia te whakanui o nga wairangi.