Romanian: Cornilescu

Slovenian

2 Kings

25

1În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oştirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui, şi a ridicat întărituri de jur împrejur.
1Zgodi se pa v devetem letu kraljevanja njegovega, deseti dan desetega meseca, da pride Nebukadnezar, kralj babilonski, in vsa vojska njegova zoper Jeruzalem in se utabori proti njemu. In naredili so obležne ogradbe okrog njega.
2Cetatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia.
2In mesto je bilo oblegano do enajstega leta kralja Zedekija.
3În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, şi nu era pîne pentru poporul ţării.
3Deveti dan četrtega meseca je bila huda lakota v mestu, in ni bilo kruha za ljudstvo dežele.
4Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd Haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în cîmpie.
4Tedaj je bilo mesto predrto, in vsi vojščaki so pobegnili po noči skozi vrata med dvojnim zidom, ki so bila poleg kraljevega vrta (Kaldejci pa so oblegali mesto kroginkrog); in kralj je šel po poti proti nižini.
5Dar oştirea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi l -a ajuns în cîmpiile Ierihonului, şi toată oştirea lui s'a risipit dela el.
5Ali vojska Kaldejcev se drevi za kraljem in ga dohiti na planjavah ob Jerihu; vsa vojska njegova pa se je bila razkropila od njega.
6Au prins pe împărat, şi l-au suit la împăratul Babilonului la Ribla; şi s'a rostit o hotărîre împotriva lui.
6Tedaj ujamejo kralja ter ga pripeljejo gori h kralju babilonskemu v Riblo; in izrekli so sodbo nad njim.
7Fiii lui Zedechia au fost junghiaţi în faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de aramă, şi l-au dus la Babilon.
7In poklali so sinove Zedekijeve njemu pred očmi, potem so mu oslepili oči ter ga zvezali z dvema bronastima verigama in ga odpeljali na Babilonsko.
8În ziua a şaptea a lunii a cincea, -era în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, şi a intrat în Ierusalim.
8Potem pride sedmi dan petega meseca, ko je bilo devetnajsto leto kralja Nebukadnezarja, kralja babilonskega, Nebuzaradan, glavar telesne straže, služabnik kralja babilonskega, v Jeruzalem,
9A ars Casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo însemnătate oarecare.
9in požge hišo GOSPODOVO in hišo kraljevo in vse hiše v Jeruzalemu, namreč vsako večjo hišo požge z ognjem.
10Toată oştirea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
10In vsa vojska Kaldejcev, kar je je bilo z glavarjem straže, poruši zidove jeruzalemske okroginokrog.
11Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe ceice mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului, şi pe cealaltă mulţime.
11Preostanek ljudstva pa, kar ga je ostalo v mestu, in uskoke, ki so odpadli h kralju babilonskemu, in ostanek množice odpelje ujete Nebuzaradan, glavar telesne straže.
12Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri şi lucrători de pămînt cîţiva din cei mai săraci din ţară.
12Samo iz najubožnejših ljudstva jih je pustil ondi glavar straže, da naj bodo vinogradniki in kmetovalci.
13Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi au dus arama în Babilon.
13In bronasta stebra, ki sta bila v hiši GOSPODOVI, in stojala in bronasto morje, ki je bilo v hiši GOSPODOVI, so razbili Kaldejci ter odnesli njih bron v Babilon.
14Au luat cenuşarele, lopeţile, mucările, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.
14Tako tudi lonce, lopate, utrinjače in torila in vse bronasto orodje, s katerim se je opravljala služba, so odnesli.
15Căpetenia străjerilor a mai luat şi tigăile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.
15Tudi ponve in čaše, kar je bilo od zlata, v zlatu, kar od srebra, v srebru je vzel glavar telesne straže.
16Cei doi stîlpi, marea, şi temeliile, pe cari le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută.
16Tista dva stebra, eno morje in stojala, ki jih je bil napravil Salomon za hišo GOSPODOVO; tehtati ni bilo mogoče brona od vseh teh priprav.
17Înălţimea unui stîlp era de optsprezece coţi, şi deasupra avea un coperiş de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul coperişului era o împletitură în chip de reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa avea şi al doilea stîlp cu împletitura în chip de reţea.
17Višina enega stebra je bila osemnajst komolcev in glavič na njem je bil iz brona, in višina glaviča je bila tri komolce z mrežastim delom in granatnimi jabolki na glaviču kroginkrog, vse iz brona; in enako tem je imel drugi steber na glaviču.
18Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
18In glavar telesne straže je vzel Seraja, prvega duhovnika, in Zefanija, drugega duhovnika, in tri čuvaje pri vratih;
19Şi din cetate a luat un dregător care avea supt porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni cari făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oştirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.
19iz mesta pa je vzel enega dvornika, ki je bil postavljen nad vojščaki, in pet mož izmed tistih, ki so bili kralju najbližji in so se našli v mestu, in pisarja, vojnega poveljnika, ki je nabiral vojsko iz deželnega ljudstva, in šestdeset mož iz deželnega ljudstva, ki so se našli v mestu:
20Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.
20te je vzel Nebuzaradan, glavar telesne straže, ter jih odpeljal h kralju babilonskemu v Riblo.
21Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla, în ţara Hamatului. Ghedalia, dregător; uciderea lui.
21In kralj babilonski jih je udaril in usmrtil v Ribli, v Hamatski deželi. Tako je bil Juda preseljen v ujetništvo iz dežele svoje.
22Şi Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese, şi pe care -l lăsase în ţara lui Iuda, supt porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.
22Kar se pa tiče ljudstva, ki je ostalo v deželi Judovi, kar ga je pustil ondi Nebukadnezar, kralj babilonski, nad tem je postavil Gedalija, sina Ahikama, sinu Safanovega.
23Cînd au auzit toate căpeteniile oştilor, ei şi oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s'au dus la Ghedalia la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careab, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei şi oamenii lor.
23Ko so pa slišali vsi poveljniki trum, oni in njih možje, da je kralj babilonski postavil za namestnika Gedalija, pridejo v Micpo h Gedaliju, zlasti Izmael, sin Netanijev, in Johanan, sin Kareahov, in Seraja, sin Tanhumeta Netofatčana, in Jazanija, sin Maakatijev, oni s svojimi možmi.
24Ghedalia le -a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le -a zis: ,,Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor Haldeilor; rămîneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului, şi veţi duce -o bine.``
24In Gedalija priseže njim in njih možem ter jim reče: Ne bojte se hlapcev Kaldejcev; ostanite v deželi in služite kralju babilonskemu, tako vam bode dobro.
25Dar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe Iudeii şi Haldeii cari erau cu el la Miţpa.
25Zgodi se pa sedmega meseca, da pride Izmael, sin Netanijev, sinu Elisamovega, iz kraljevega roda, in ž njim deset mož, in udarijo Gedalija, da umrje, tudi Jude in Kaldejce, ki so bili ž njim v Micpi.
26Atunci tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, şi căpeteniile oştilor, s'au sculat şi au plecat în Egipt, pentru că le era frică de Haldei.
26In vse ljudstvo, malo in veliko, in poveljniki trum vstanejo ter odidejo v Egipt; bali so se namreč Kaldejcev.
27În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintîi an al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă,
27Zgodi se pa v tridesetem in sedmem letu ujetništva Jojahinovega, kralja Judovega, dvanajsti mesec, sedemindvajseti dan meseca, da je Evil Merodah, kralj babilonski, v letu, ko je začel kraljevati, povišal glavo Jojahina, kralja Judovega, izpeljavši ga iz ječe.
28i -a vorbit cu bunătate, şi a pus scaunul lui de domnie mai pesus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.
28In govoril je prijazno ž njim in prestol njegov je postavil nad prestol kraljev, ki so bili ž njim v Babilonu.
29I -a schimbat hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui.
29In premenil mu je jetniško obleko; in je jedel kruh pred kraljem vedno, vse dni življenja svojega.Kajti živež njegov, stalen živež mu je dajal kralj, odmerjen za vsak dan, vse dni njegovega življenja.
30Împăratul i -a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui
30Kajti živež njegov, stalen živež mu je dajal kralj, odmerjen za vsak dan, vse dni njegovega življenja.