¹Elifaz din Teman a luat cuvîntul, şi a zis:

¹Tedaj odgovori Elifaz Temančan in reče:

²,,Se cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vînt de răsărit?

²Bo li moder mož odgovarjal z vetrovitim znanjem in napihoval notranjščino svojo z vzhodnim vetrom,

³Să se apere prin cuvinte cari n'ajută la nimic, şi prin cuvîntări cari nu slujesc la nimic?

³prepirajoč se z govori, ki ničesar ne pospešujejo, in z besedami, s katerimi nič ne koristi?

⁴Tu nimiceşti chiar şi frica de Dumnezeu, nimiceşti orice simţire de evlavie faţă de Dumnezeu.

⁴Res, v nič devaš bogaboječnost in kratiš molitev pred Bogom.

⁵Nelegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.

⁵Kajti krivičnost tvoja ti poučuje usta, in voliš govor prekanjencev.

⁶Nu eu, ci gura ta te osîndeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.

⁶Tvoja usta te obsojajo, ne jaz, in ustne tvoje pričajo zoper tebe.

⁷Tu eşti omul care s'a născut întîi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?

⁷Si li ti prvi človek, ki se je rodil, ali si bil ustvarjen, preden so bili hribi?

⁸Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; şi ai sorbit din ele înţelepciune pentru tine?

⁸Si li poslušal v tajnem svetu Božjem in zase pokupil vso modrost?

⁹Ce ştii tu şi să nu ştim şi noi? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n'o avem şi noi?

⁹Kaj ti veš, česar mi ne vemo, kaj razumeš, in nam ni znano?

¹⁰Între noi sînt peri albi, bătrîni, oameni mai înziliţi decît tatăl tău.

¹⁰Med nami so i osiveli i starčki, številnejših dni nego tvoj oče!

¹¹Puţin lucru sînt mîngîierile lui Dumnezeu pentru tine, şi cuvintele cari-ţi vorbesc atît de blînd?...

¹¹Ali so ti malovažne tolažitve Božje in pohlevna beseda do tebe ti je li ničvredna?

¹²Încotro te trage inima, şi ce înseamnă această privire ţintă a ochilor tăi?

¹²Kaj ti je ujelo srce in zakaj se iskrijo oči tvoje?

¹³Ce! împotriva lui Dumnezeu îţi îndrepţi tu mînia, şi-ţi ies din gură cuvinte ca acestea?

¹³da obračaš zoper Boga mogočnega togoto svojo in take besede bruhaš iz svojih ust?

¹⁴,Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?

¹⁴Kaj je smrtnik, da bi bil čist, in rojeni od žene, da bi bil pravičen?

¹⁵Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sînt curate înaintea Lui,

¹⁵Glej, svetnikom svojim ne upa in nebesa niso čista v njegovih očeh!

¹⁶cu cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!

¹⁶Koliko manj ostudnež in popačenec, mož, ki pije krivico kakor vodo!

¹⁷Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,

¹⁷Naj ti povem, poslušaj me, in kar sem videl, ti bom pripovedoval,

¹⁸ce au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei, auzind dela părinţii lor,

¹⁸kar so modri oznanjali in niso zakrivali, sprejemši to od očetov svojih,

¹⁹cărora singuri li se dăduse ţara, şi printre cari nici un străin nu venise încă.

¹⁹ki je njim samim bila izročena dežela in tujec ni prešel sredi njih –:

²⁰,Omul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de cari are parte cel nelegiuit.

²⁰Vse svoje žive dni se zvija brezbožnik v mukah in majhno število let je prihranjeno silovitežu.

²¹Ţipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.

²¹Groze glas mu doni po ušesih; ko je mir, prihruje naj pogubnik;

²²El nu trage nădejde să scape de întunerec, vede sabia care -l ameninţă;

²²nima nade, da se vrne iz temine, in namerjen nanj ga čaka meč.

²³aleargă încoace şi încolo să caute pîne, ştie că -l aşteaptă ziua întunerecului.

²³Blodi okrog zaradi kruha, govoreč: Kje ga dobim? Ve, da blizu njega je pripravljen dan teme.

²⁴Necazul şi neliniştea îl înspăimîntă, şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.

²⁴Bridkost in stiska ga plašita, premagujeta ga kakor kralj, ki je pripravljen za naskok.

²⁵Căci a ridicat mîna împotriva lui Dumnezeu, s'a împotrivit Celui Atot Puternic,

²⁵Ker je iztegnil roko zoper Boga mogočnega in je prevzetoval proti Vsegamogočnemu,

²⁶şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.

²⁶zaletaval se je vanj z vzpetim vratom, z debelimi grbami ščitov svojih;

²⁷Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză,

²⁷ker se je obraz njegov pokril z mastjo, na ledjih se mu je nabrala tolšča,

²⁸şi locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate.

²⁸in prebival je v porušenih mestih, v hišah, v katerih bi se ne bilo smelo stanovati, ki zanje je določeno, da ostanejo v razvalinah:

²⁹Nu se va mai îmbogăţi, averea nu -i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pămînt.

²⁹zato ne obogati, imetje njegovo ne ostane in posestvo njegovo se ne razširi v deželi.

³⁰Nu va putea ieşi din întunerec, flacăra îi va arde mlădiţele, şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.

³⁰Ne uteče iz temine, plamen posuši mladike njegove, in on izgine od diha iz ust Njegovih. –

³¹Dacă se încrede în rău, se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.

³¹Naj se ne zanaša na laž, prevaran bo, kajti prevara mu bo v povračilo.

³²Ea va veni înainte de capătul zilelor lui, şi ramura lui nu va mai înverzi.

³²Še preden pride dan njegov, se to dopolni, in palmova mladika mu več ne ozeleni;

³³Va fi ca o viţă despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.

³³bode kakor trta, ki trebi kislo grozdje svoje, in kakor oljka, ki stresa cvetje svoje.

³⁴Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, şi cortul omului stricat îl va mînca focul.

³⁴Kajti družina bogapozabnikova je nerodovitna, in ogenj pokonča podkupljivčev šator.Bogapozabniki nosijo nadlogo, rode krivico, njih srce pripravlja prevaro.

³⁵El zămisleşte răul şi naşte răul: în sînul lui coace roade cari -l înşeală.```

³⁵Bogapozabniki nosijo nadlogo, rode krivico, njih srce pripravlja prevaro.