¹Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:

¹In odgovarjaje jim zoper govori Jezus v prilikah, rekoč:

²,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

²Nebeško kraljestvo je podobno človeku, kralju, ki je napravil svatovščino sinu svojemu.

³A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.

³In pošlje hlapce svoje, naj pokličejo tiste, ki so bili povabljeni na svatovščino; a niso hoteli priti.

⁴A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis: ,Spuneţi celor poftiţi: ,,Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`

⁴Zopet pošlje druge hlapce in veli: Recite povabljencem: Glej, pojedino svojo sem pripravil, junci moji in pitanci so poklani in vse je pripravljeno; pridite na svatovščino!

⁵Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

⁵Oni pa niso marali in so odšli, eden na polje svoje, drugi pa po kupčiji svoji.

⁶Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

⁶Drugi pa so zgrabili hlapce njegove in jih zasramotili in ubili.

⁷Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

⁷Kralj pa se razjezi ter pošlje vojske svoje in pogubi tiste ubijalce in požge njih mesto.

⁸Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.

⁸Tedaj veli hlapcem svojim: Svatovščina je sicer pripravljena, ali povabljenci niso bili vredni.

⁹Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`

⁹Pojdite torej na razpotja, in kolikorkoli jih najdete, pokličite jih na svatovščino!

¹⁰Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.

¹⁰In tisti hlapci odidejo na ceste in zbero vse, katerekoli najdejo, hudobne in dobre; in svatovska dvorana se napolni z gostmi.

¹¹Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

¹¹Ko pa pride kralj, da pogleda goste, ugleda tu človeka, ki ni bil oblečen v svatovsko oblačilo,

¹²,Prietene,` i -a zis el, ,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

¹²in mu reče: Prijatelj, kako si prišel sem, ko nimaš svatovskega oblačila? On pa mu umolkne.

¹³Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: ,Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

¹³Tedaj reče kralj služabnikom svojim: Zvežite mu roke in noge ter ga vrzite v zunanjo temo; tam bo jok in škripanje z zobmi.

¹⁴Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

¹⁴Kajti mnogo jih je poklicanih, a malo izvoljenih.

¹⁵Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

¹⁵Tedaj odidejo farizeji in se posvetujejo, kako bi ga v besedi ujeli.

¹⁶Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis: ,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

¹⁶In pošljejo k njemu učence svoje s Herodovci, naj reko: Učenik, vemo, da si resničen in pot Božjo v resnici učiš, in mar ti ni nikogar, kajti ne gledaš ljudem na lice.

¹⁷Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``

¹⁷Povej nam torej, kaj se ti zdi? Ali je prav dati cesarju davek ali ne?

¹⁸Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: ,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

¹⁸Jezus pa, spoznavši njih hudobnost, reče: Kaj me izkušate, hinavci?

¹⁹Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

¹⁹Pokažite mi davčni denar. In oni mu prineso denar.

²⁰El i -a întrebat: ,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``

²⁰In reče jim: Čigava je ta podoba in napis?

²¹,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``

²¹Reko mu: Cesarjeva. Tedaj jim reče: Dajte torej cesarju, kar je cesarjevega, in Bogu, kar je Božjega.

²²Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``

²²In ko to slišijo, se začudijo, ter ga pusté in odidejo.

²³În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

²³Tisti dan pristopijo k njemu saduceji, ki pravijo, da ni vstajenja, in ga vprašajo,

²⁴,,Învăţătorule, Moise a zis: ,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`

²⁴rekoč: Učenik! Mojzes je rekel: „Ako kdo umre brez otrok, naj vzame njegov brat ženo njegovo in zbudi seme bratu svojemu“.

²⁵Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

²⁵Pri nas pa je bilo sedem bratov. Prvi se oženi in umre, in ker ni imel zaroda, zapusti ženo svojo bratu svojemu.

²⁶Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.

²⁶Ravno tako tudi drugi in tretji prav do sedmega.

²⁷La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

²⁷Nazadnje za vsemi pa umre žena.

²⁸La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.

²⁸Ob vstajenju torej, čigava žena bo od teh sedmerih? kajti vsi so jo imeli.

²⁹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

²⁹Jezus pa odgovori in jim reče: Motite se, ker ne poznate ne pisma, ne moči Božje.

³⁰Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

³⁰Ob vstajenju namreč se ne ženijo in ne može, temuč so kakor angeli Božji v nebesih.

³¹Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:

³¹Za vstajenje mrtvih pa, ali niste brali, kar vam je rekel Bog, govoreč:

³²,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

³²„Jaz sem Bog Abrahamov in Bog Izakov in Bog Jakobov“? On ni Bog mrtvih, ampak živih.

³³Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

³³In ko to slišijo množice, se silno čudijo nauku njegovemu.

³⁴Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.

³⁴Ko pa farizeji slišijo, da je saducejem zavezal jezik, se zbero vkup.

³⁵Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:

³⁵In eden izmed njih, učenik postave, vpraša, izkušaje ga:

³⁶,,Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?``

³⁶Učenik, katera zapoved je v postavi največja?

³⁷Isus i -a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``

³⁷Jezus mu pa reče: „Ljubi Gospoda, Boga svojega, iz vsega srca svojega in iz vse duše svoje in iz vse pameti svoje“.

³⁸,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.

³⁸Ta je prva in največja zapoved.

³⁹Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`

³⁹Druga pa je tej podobna: „Ljubi bližnjega svojega kakor samega sebe“.

⁴⁰În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``

⁴⁰Ob teh dveh zapovedih visi vsa postava in proroki.

⁴¹Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:

⁴¹Ko se pa farizeji snidejo, jih vpraša Jezus,

⁴²Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?`` ,,Al lui David``, I-au răspuns ei.

⁴²rekoč: Kaj se vam zdi o Kristusu? Čigav sin je? Reko mu: Davidov.

⁴³Şi Isus le -a zis: ,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:

⁴³Vpraša jih: Kako ga torej David v Duhu imenuje Gospoda, ko pravi:

⁴⁴,Domnul a zis Domnului Meu: ,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?

⁴⁴„Rekel je Gospod Gospodu mojemu: Sedi na desnico mojo, dokler ne položim sovražnikov tvojih nogam tvojim za podnožje“.

⁴⁵Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

⁴⁵Če ga torej David imenuje Gospoda, kako je sin njegov?In nihče mu ni mogel odgovoriti besede, in od tega dne si ga ni upal nihče več vprašati.

⁴⁶Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.

⁴⁶In nihče mu ni mogel odgovoriti besede, in od tega dne si ga ni upal nihče več vprašati.